Descoperire incredibilă sub ruinele unei moschei distruse de ISIS în Mosul. FOTO

În acest palat regele Assarhaddon îşi aduna curtea, acum aproape trei milenii, conform News.ro.

Mult timp rămasă ascunsă şi inaccesibilă, construcţia a apărut, ca o ironie a istoriei, din ruinele unei moschei din Mosul, distrusă în 2014 de gruparea Stat Islamic.

Ridicat pe colina Nebi Yunus, edificiul religios a fost demolat cu explozibil de combatanţii Stat Islanic, ca multe alte situri arheologice din oraşul irakian.

Dar distrugerea moscheei nu a fost în zadar: oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Heidelberg, Germania, au putut descoperi resturile palatului subteran datând din epoca Imperiului asirian.

Citește și

Descoperirea cercetătorilor belgieni: De ce sunt mai puține decese în România față de Italia sau Spania

Pe urmele islamiştilor, care au încercat să recupereze numeroase artefacte pentru a le revinde, arheologii şi-au croit drum prin galeriile subterane pe alocuri de 70 de centimetri înălţime.

Un efort răsplătit în mare parte atunci când au ajuns la poarta palatului, păzită de patru mari tauri înaripaţi sculptaţi în relief.

Tunelurile i-au condus în sala de 55 de metri lungime în care Assarhaddon îşi primea vizitatorii, urcat pe o platformă de cinci metri înălţime.

„Este cea mai mare sală a tronului din imperiul asirian descoperită până astăzi”, a explicat pentru Die Welt Peter Miglus, profesor de arheologie la Heidelberg.

Potrivit arheologilor, palatul este în parte conservat, ceea ce este cu atât mai surprinzător cu cât oraşul vechi Ninive, astăzi acoperit de suburbiile Mosulului, a fost fondat în 612 înaintea erei noastre, apoi distrus de armatele aliate ale babilonienilor şi ale mezilor.

Existenţa reşedinţei regale era cunoscută deja de decenii, dar nimeni nu a putut ajunge până aici.

Construcţia măsura în jur de 450 metri lungime şi între 200 şi 300 de metri lăţime. Textele asiriene arată că Assarhaddon avea palatul decorat cu pietre exotice, lemn, fildeş şi metale preţioase.

Oamenii de ştiinţă germani au la dispoziţie de acum cinci ani pentru a face cercetări în situl arheologic. Dar coronavirusul, care a contaminat puţin peste o mie de persoane în ţară, a oprit pentru o perioadă nedeterminată orice proiect de excavare.