Alertă la Washington. Virusul care se răspândește în SUA și are deja mutații. A apărut primul caz grav
După detectarea primului caz grav de gripă aviară la oameni şi noi infectări depistate în rândul felinelor, răspândirea virusului H5N1 stârneşte îngrijorare în Statele Unite, însă experţii din sectorul sanitar refuză totuşi să se lase cuprinşi de panică.
Autorităţile sanitare americane au anunţat pe 18 decembrie că un pacient vârstnic şi suferind de alte patologii preexistente a fost spitalizat "în stare critică" în Louisiana după ce a contractat gripă aviară, marcând o premieră în această ţară, informează AFP.
Potrivit testelor de secvenţiere, ale căror rezultate au fost făcute publice joi, o mică parte a virusului H5N1 detectată în gâtul pacientului prezintă modificări genetice care ar putea ajuta virusul să devină mai bine adaptat la căile respiratorii superioare ale oamenilor (de la nas până în laringe).
Aceste mutaţii "au fost probabil generate în timpul replicării virusului în organismul pacientului", au declarat reprezentanţii Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite.
"Virusurile cu ARN sunt cunoscute pentru faptul că suferă mutaţii în organismele gazdelor lor, iar aceste mutaţii sunt bineînţeles îngrijorătoare", a declarat Rebecca Christofferson, cercetătoare la Universitatea de Stat din Louisiana.
"Însă vestea bună este că nu pare să existe şi alte elemente care să sugereze că virusul a devenit mai transmisibil, pentru că niciun alt caz nu a fost asociat cu acesta", a adăugat ea.
Epizootie
De mai multe luni, Statele Unite se confruntă cu o epizootie - echivalentul unei epidemii în rândul animalelor - de gripă aviară.
Numărul în creştere al mamiferelor infectate de această boală îi îngrijorează pe experţi, care se tem că o circulaţie virală intensă ar facilita o mutaţie a virusului care i-ar permite acestuia să treacă apoi de la un om la altul.
În cazul pacientului din Louisiana, mutaţiile genetice observate constituie "o etapă necesară pentru ca un virus să devină mai contagios", dar "nu este singura etapă necesară", a precizat Angela Rasmussen, cercetătoare în virusologie la Universitatea Saskatchewan din Canada.
Modificări similare au fost deja observate în trecut la pacienţi infectaţi cu gripă aviară şi grav bolnavi, dar care nu s-au tradus totuşi printr-o creştere a transmisibilităţii virusului la oameni, reamintesc experţii din sectorul medical.
This Kuiken, cercetător la Centrul medical universitar Erasmus din Ţările de Jos, consideră că aceste mutaţii genetice recente ar putea să ducă, de altfel, la infecţii mai puţin grave, virusul devenind "mai susceptibil să infecteze căile respiratorii superioare" şi, deci, să provoace mai degrabă scurgeri nazale sau dureri în gât în loc să afecteze căile respiratorii inferioare şi să declanşeze pneumonii.
Hrană contaminată
În plus faţă de aceste modificări genetice, creşterea nivelului de circulaţie a virusului îi îngrijorează pe cercetători.
Pe lângă pacientul din Louisiana, alte 65 de cazuri benigne ale bolii au fost detectate la oameni în Statele Unite de la începutul acestui an şi altele ar fi putut să treacă neobservate, potrivit CDC.
Circulaţia virusului creşte probabilitatea ca acesta să se combine cu cel al gripei sezoniere, riscând să declanşeze un proces similar celui care a dus la pandemii de gripă în 1918 şi 2009, afirmă Angela Rasmussen.
Autorităţile sanitare monitorizează de asemenea cu mare atenţie înmulţirea cazurilor de gripă aviară în rândul felinelor.
În statul american Oregon, o pisică a murit după ce a mâncat hrană crudă pentru animale de companie, a cărei contaminare cu virusul H5N1 a fost confirmată prin analize de laborator.
Douăzeci de feline infectate cu gripă aviară au murit, de asemenea, într-un adăpost pentru animale din statul Washington, a anunţat pe Facebook o asociaţie locală care susţine cauza animalelor.
Potrivit Angelei Rasmussen, pisicile infectate ar putea să îi expună pe proprietarii lor la "un anumit risc" de a contracta boala în urma unor contacte apropiate.
Gripa aviară de tip A (H5N1) a apărut pentru prima dată în 1996, dar, începând din 2020, numărul focarelor depistate în rândul păsărilor a crescut exploziv şi tot mai multe specii de mamifere au fost afectate.
