Procesul Colectiv. Primarul Piedone a mai câștigat timp. Avocat: ”Vă bateţi joc de noi”

 

Ei au fost deja condamnați la închisoare, în acest dosar, în primă instanță.

Astfel, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionarii din primărie şi cei doi pompieri vor fi judecaţi separat de patronii clubului Colectiv.

Instanţa ar fi trebuit, luni, să se pronunţe pe o cerere ridicată din oficiu de către cei doi judecători ai completului, Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, privind schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru o parte din inculpaţi, printre care şi Piedone.

Potrivit Agerpres, la începutul şedinţei de judecată, judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache a anunţat că ea şi colegul ei au opinii diferite în legătură cu schimbarea încadrării juridice, astfel încât problema trebuie tranşată prin formarea unui complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea judecător.

Adina Pretoria Dumitrache a susţinut că formarea unui complet de divergenţă va duce la amânarea procesului şi a propus ca dosarul Colectiv să fie separat în două.

Astfel, s-a luat decizia ca într-unul dintre dosare să fie judecaţi, doar pe latură penală, cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise, Daniela Niţă - patroana firmei de artificii, Cristian Niţă, directorul firmei de artificii, SC Colectiv SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists. În acest caz, dezbaterile pe fond încep marţi.

Separat, se va forma un alt dosar, în care vor fi dezbateri, în complet de divergenţă, atât pe fond, cât şi pe cererea de schimbare a încadrării juridice, cu inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, pompierii George Matei şi Antonina Radu şi cele trei funcţionare din Primărie - Aurelia Iofciu, Larisa Luminiţa Ganea şi Ramona Sandra Moţoc.

În acest al doilea dosar, a fost dat un termen pentru 22 septembrie.

Decizia de disjungere a trezit nemulţumirea avocaţilor, care au reclamat faptul că se încearcă tergiversarea procesului.

"Nu am înţeles nimic. Mai durează cinci ani? Vă bateţi joc de noi. Dacă disjungeţi, creaţi perspectiva unor contestaţii în anulare. Se va crea o mare confuzie. Nu va fi celeritate. Suntem în apel, trebuia să punem concluzii finale. Nu vrem disjungerea. Se poate crea haos. Nu puteţi disjuge latura penală de cea civilă. (...) Dosarele au fost iniţial disjunse, apoi reunite, de ce vreţi să le separaţi din nou?", i-au strigat avocaţii judecătoarei Adina Pretoria Dumitrache.

"Vă promit că dosarul va avea maxim trei termene. (...) Vreţi să fiţi amendaţi? Respectaţi-mi şedinţa de judecată. Ştiu că sunt multe emoţii. Haideţi să nu intrăm în panică. (...) Îmi trebuie un ciocan, ceva, vă rog să vă liniştiţi", a încercat judecătoarea să calmeze spiritele.

La rândul său, procurorul de şedinţă s-a opus disjungerii dosarului: "Este o cerere care este depusă tardiv. Dosarele au mai fost disjunse şi le-am reunit pentru că este un singur dosar. Este inadmisibilă disjungerea. Cauza poate fi soluţionată într-un singur dosar".

Cei doi magistraţi nu au ţinut cont de cererile avocaţilor şi ale procurorului DNA, luând decizia de a forma două dosare Colectiv.

Potrivit documentelor instanţei, au fost puse în discuţie, din oficiu, următoarele schimbări ale încadrărilor juridice:

* pentru inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea, Antonina Radu şi George Petrică Matei - înlăturarea articolului 309 Cod penal, respectiv consecinţele deosebit de grave;

* pentru inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea şi Sandra Ramona Moţoc va fi pusă în discuţie forma de vinovăţie, intenţia sau culpa, mai exact dacă este vorba de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu. În situaţia în care se va aprecia că este abuz în serviciu, se va pune în discuţie ca pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpaţilor Cristian Popescu-Piedone şi Aurelia Iofciu să se aibă în vedere forma continuată, iar nu concursul de infracţiuni;

* în ceea ce priveşte înlăturarea articolului 309 Cod penal, Curtea pune în vedere ca dezbaterile să vizeze şi împrejurarea dacă infracţiunile de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu pot produce, ca şi consecinţe, vătămarea corporală sau moartea unor persoane sau care sunt consecinţele pe care le pot produce acest tip de infracţiuni, ca urmare imediată;

* pentru Niţă Daniela Ioana, în legătură cu infracţiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, prevăzută de articolul 275 alineatul 1 Cod penal, pentru acurateţe juridică, raportat la modul în care este descrisă această infracţiune, Curtea va pune în discuţie reţinerea formei de participaţie a instigării, în locul autoratului.

De ce vrea Piedone altă încadrare juridică

 

Răniții din Colectiv și familiile celor care au murit în urma acestei tragedii au atras atenția într-o scrisoare deschisă că, dacă se va schimba încadrarea juridică din abuz în serviciu în neglijență în serviciu, acest lucru ”ar putea duce la absolvirea acestora de o parte din vină și la „îndulcirea” până la derizoriu a pedepselor acordate”.

Conform sursei citate, dacă se va schimba încadrarea juridică, ”inculpații s-ar putea alege cu pedepse mici, nesemnificative, disproporționate față de gravitatea faptelor comise și a consecințelor lor, lucru care ar arunca o umbră adâncă asupra întregului proces de justiție din România”.

Procesul Colectiv. Schimbarea încadrării juridice

 

La termenul din instanță care a avut loc în 14 aprilie 2021, s-a anunțat că ”se ia în mod serios în considerare schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor inculpaților”. 

De asemenea, la termenul din 28 mai 2021, avocatul lui Antonina Radu, unul dintre cei doi pompieri inculpați, a cerut schimbarea încadrării juridice, din abuz în serviciu, în neglijență în serviciu, apreciind că forma de vinovăție, în cazul în care inculpata va fi găsită vinovată, este culpa.

În replică, procuroarea DNA a susținut că tragedia s-a produs datorită unui cerc vicios, format din acțiunile și inacțiunile inculpaților, care au contribuit în mod egal și interdependent la producerea unui ”sinistru”, fără a exista vreun criteriu de ierarhizare a vinovăției.

În opinia sa, ar fi fost suficient ca doar una dintre aceste acțiuni sau inacțiuni să nu fi existat, pentru a se întrerupe ”lanțul cauzal” al producerii tragediei din clubul Colectiv.

Procuroarea DNA a fost de părere că între infracțiunea de abuz în serviciu și vătămarea drepturilor și intereselor legitime ale tuturor persoanelor care s-au aflat în data de 30.10.2015 în clubul Colectiv există o legătură de cauzalitate.

În opinia sa, îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu de către inculpații Popescu Cristian Victor Piedone, Iofciu Aurelia și Ganea Luminița Larisa a făcut posibilă funcționarea clubului Colectiv. Aceștia au întocmit, avizat și emis acordul și autorizația de funcționare, deși Clubul Colectiv nu avea autorizație de securitate la incendiu. Practic, primarul și cei doi funcționari știau că spațiul ce se solicită a fi autorizat era o hală de producție, dar au permis - totuși - ca hala de producție să funcționeze ca spațiu de alimentație publică, discotecă, club, bar, conform codurilor CAEN înscrise pe autorizația de funcționare.

În felul acesta, ei au permis, implicit, susținerea concertului trupei Goodbye to Gravity într-un spațiu improvizat, punându-l la dispoziția publicului, considerându-l sigur - a mai arătat procuroarea DNA.

Concluzia, în opinia sa, este faptul că folosul necuvenit pentru altul și vătămarea drepturilor ale persoanelor are legătură cu siguranța fizică a cetățenilor din localurile de alimentație publică.

De altfel, procuroarea DNA a prezentat, în expunerea sa, declarația martorului Daniel Băluță (la acea vreme era viceprimar al sectorului 4), potrivit căreia ”schimbarea destinației unui spațiu în situația în care se cerea de la primărie o autorizație de funcționare se constată chiar de primărie. În momentul în care se solicită de la primărie o autorizație de funcționare este obligatorie depunerea la dosar a unei autorizații de construcție. Dacă spațiul destinației a fost schimbat atunci este obligatorie depunerea unei autorizații de construcție. În această situație autorizația PSI este parte componentă a autorizației de construcție care face dovada schimbării legale a destinației spațiului.”

În concluzie, a mai arătat procuroarea DNA, în contextul celor prezentate, a scoate din lanțul cauzal activitatea infracțională a inculpaților Popescu Cristian Victor Piedone, Iofciu Aurelia, Ganea Luminița Larisa, Radu Antonina și Matei George Petrică ”presupune a nega evidența”.

Ea a subliniat faptul că încadrarea juridică corectă este cea care a fost dată prin rechizitoriu, pentru care s-a dispus condamnarea prin sentința primei instanțe și, evident, cu obligarea, în solidar, a inculpaților, cu părțile responsabile civilmente.

Procesul Colectiv. Cum se apără Piedone

 

La termenul din 28 mai, unul dintre avocații lui Piedone, Florin Cojocaru, a susținut că, în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, consecinţele nu pot consta în vătămarea corporală sau decesul unor persoane.

El a făcut referire la o hotărâre a Curții Constituționale, care a decis că, în cazul infracţiunii de abuz în serviciu, singura formă de vinovăţie posibilă este intenţia.

Asta înseamnă că, în îndeplinirea actului care i se impută funcţionarului public, acesta prevede rezultatul faptei sale şi, fie urmăreşte producerea lui, fie nu urmăreşte, dar acceptă posibilitatea producerii acestui rezultat.

În opinia sa, dacă acest rezultat pe care îl prevede funcţionarul public poate consta în moartea unor persoane ori în vătămarea corporală a unor persoane, ”nu mai poate subzista încadrarea pe abuz în serviciu”, ci ar deveni incidente, dată fiind intenţia, cel puţin indirectă.

Ce spun avocații victimelor incendiului din clubul Colectiv

 

Unul dintre avocații victimelor incendiului din clubul Colectiv, Daniel Iorga, a arătat la termenul din instanță din 28 mai că nu înțelege care ar putea fi motivul pentru care s-ar schimba încadrarea juridică.

În ceea ce privește răspunderea primarului Piedone față de autorizația de funcționare a clubului Colectiv, avocatul a făcut trimitere chiar la proba administrată din oficiu de către instanţa de control judiciar, când la foarte scurt timp după producerea evenimentului, Piedone a acordat un interviu în care a precizat ce anume trebuie să conţină dosarul de autorizare.

Astfel, fiind întrebat de către jurnalist dacă funcţiona cu autorizaţie ISU sau nu, inculpatul a făcut trimitere la elementele concrete ce trebuiau conţinute de către mapa primarului. Prin urmare, Piedone nu se afla în eroare în ceea ce priveşte elementele care ar fi trebuit să fie conţinute de către mapa primarului, respectiv avize, autorizaţii pe linie PSI, ş.a.m.d.

Pentru aceste motive, în opinia avocatului Daniel Iorga, proba esenţială din care rezultă intenția infracţiunii de abuz în serviciu este chiar această declarație a lui Piedone, administrată de către instanţa de apel, din oficiu.

Avocatul Daniel Iorga, care îi reprezintă pe unii dintre răniții și familiile celor decedați în urma incendiului din Colectiv, a mai declarat că schimbarea încadrării juridice în acest proces vizează chiar o ”inadmisibilitate a acţiunilor civile” prin raportare la infracţiunea de abuz în serviciu.

Acest lucru, în opinia sa, este ”crunt”, pentru că înseamnă că instanţa le transmite părţilor civile din dosar că există posibilitatea să nu aibă cine să-i despăgubească. De ce? Pentru că - dacă se schimbă încadrarea juridică din abuz în serviciu în neglijență în serviciu - se exclude răspunderea funcţionarului public, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, în privinţa răspunderii şi acoperirii daunelor civile.

În acest fel, a mai spus avocatul Iorga, mesajul transmis de instanță pentru răniți șu familiile acestora ar fi că, dacă nu au murit în incendiul de la Colectiv, urmează să moară cu siguranţă în perioada următorare, pentru că viaţa lor oricum a fost distrusă, singura lor speranţă în ultimii 6 ani fiind aceste daune pe care să le ia de undeva.

El a reamintit și decizia din primă instanță, prin care s-a arătat vinovăţia funcţionarilor primăriei sectorului 4 în ceea ce priveşte avizarea şi autorizarea funcţionării clubului, precum și culpa a pompierilor, care împreună au cauzat producerea tragediei din Colectiv.

În acest dosar, în primă instanță, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

De asemenea, cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au fost condamnați la câte 11 ani şi 8 luni închisoare.

Anastasescu, Gancea şi Mincu au fost judecaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.