Pe cine taxează mai dur statul român dintre salariat, Micro, SRL și PFA când PIB-ul tot crește, dar forța de muncă stagnează
Studiu de caz: un salariat, o micro, un SRL și o PFA au, fiecare, un venit brut anual de 120.000 de lei brut. Experții au calculat cine pleacă acasă cu mai mulți bani după ce statul își ia taxele și impozitele cuvenite.
Într-un apel tăios, preventiv, la adresa guvernului și a factorilor politici în general, patronatele au atras atenția asupra pericolului majorării în viitor a taxelor, ca soluție pentru a acoperi, chiar și parțial, gaura din buget.
„Anul trecut, cheltuielile bugetare cu salariile au crescut cu 23%. Anul acesta cresc din nou. Vă mai aduceţi aminte 2010? Un guvern slab, care neputând să-şi diminueze cheltuielile la nivelul veniturilor, a hotărât peste noapte ca TVA să crească de la 19% la 24% în momentul în care lucrurile mergeau groaznic în economie. Rezultatul? Criza s-a prelungit cu trei ani. Firme închise. Nişte criminali economici. Se poate întâmpla asta din nou? Mâine. Avem obligaţia să luptăm? Acum!”, a declarat Dan Șucu, președintele asociației patronatelor Concordia, care reprezintă interesele mediului privat din România.
Declarația a venit pe fondul unei conferințe pe teme fiscale, în care Concordia a atras atenția că mediul privat este aproape de capătul puterilor și statul ar trebui să ia și alte măsuri, nu doar de impozitare mai drastică a celor care, oricum, deja își plătesc taxele.
Ca studiu de caz a fost prezentată fiscalitatea muncii, cu exemple concrete. Dintre un salariat, o Microîntreprindere, un SRL și o PFA, cel mai drastic taxat de stat e angajatul. Reformulat: este mai scump pentru o firmă să aibă un angajat decât o relație cu un SRL.
Dintr-un venit anul brut de 120.000 de lei salariatul rămâne doar cu 70.200 de lei net, un PFA cu 79.380 de lei net, un SRL cu profit cu 84.816 lei net în timp ce o Microîntreprindere rămâne cu nu mai puțin de 91.994 de lei net.
Concluzia? În România este mai scump să ai un angajat (firma bugetează salariu brut) decât să ai o firmă al cărei angajat unic ești, conform unui studiu de caz girat de Academia de Studii Economice din București.
După cum Știrile ProTV a prezentat recent, de la un PIB de circa 139 de miliarde de euro în 2008 (înainte de recesiunea severă din 2009 - an electoral) România a ajuns la unul de peste 350 de miliarde de euro în 2024. Din păcate creșterea fulminantă nu s-a tradus în noi locuri de muncă.
„România are cam aceeași forță de muncă salariată ca în '08, deși de atunci PIB-ul României a crescut de ~2,5 ori (exprimat în euro, n.r.). Apar multe întrebări: 1. Mediul de afaceri se plânge de câțiva ani de dificultățile în recrutare: cu ce forță de muncă vom putea dubla încă o dată PIB-ul României în următorii ani? 2. Cât de viabilă este o economie care nu creează locuri de muncă?”, a atras atenția economistul Bogdan Belciu într-o analiză despre „anomaliile” evidente de pe piața forței de muncă din România.
La capitolul anomalii, subliniază el, se numără și faptul că, per total, sunt prea puțini angajați care duc efectiv în spate economia. Bugetarii produc servicii publice, privatul produce bunuri și servicii care, în final, înseamnă banii, valoarea adăugată, din economie.
Analiza integrală o puteți citi aici.
