Optimism la Finanțe. Cîțu: Economia va fi mai eficientă și mai competitivă

 

Economia României îşi va reveni, pentru că au fost luate din primul moment măsuri care să susţină capacitatea de producţie, iar ţara noastră va ieşi din această criză cu o structură a economiei mai eficientă şi mai competitivă, afirmă ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.

”Execuţia bugetară demonstrează că am acţionat corect şi la timp! Economia României îşi va reveni, pentru că am luat din primul moment măsuri care să susţină capacitatea de producţie în economie. La primele semne ale crizei am luat măsuri prin care am susţinut capitalul, economia privată. Dacă nu luam aceste măsuri, nu am fi avut pe ce să ne bazăm după ce treceam de criza de sănătate. România va ieşi din această criză cu o structură a economiei, privată şi de stat, modificată, dar mai eficientă şi mai competitive”, a scris Cîţu, marţi, pe pagina sa de Facebook.

 

Cîțu: ”Nu ne oprim aici!”

 

Potrivit acestuia, execuţia bugetară pentru luna martie arată că s-a acţionat la timp pentru susţinerea economiei, fiind injectaţi bani în economie ”imediat”, respectiv 7,7 miliarde lei rămaşi în economie prin amânarea plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada stării de urgenţă, 3,17 miliarde lei restituirile suplimentare de TVA, un miliard de lei creşterea cheltuielilor de investiţii şi un miliard de lei avansurile ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic.

”Aceste măsuri s-au dovedit vitale pentru supravieţuirea economiei. Au urmat şomajul tehnic, amânarea ratelor la bănci şi IMM Invest. Datele execuţiei bugetare pentru aprilie vor arăta că am avut un plan de salvare şi mai ales vor arăta că planul a funcţionat. Nu ne oprim aici!”, a mai spus ministrul Finanţelor.

 

Veniturile la buget au scăzut cu peste 25%

Iată însă și cum arată cifrele oficiale, pe care ministrul Cîțu a construit cu atâta optimism scenariul unei economii care va ieși din criză profundă ”mai eficientă și mai competitivă”.  

Execuţia bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 18,06 miliarde de lei (1,67% din PIB), conform unui comunicat al Ministerului Finanţelor.

În luna martie a acestui an, veniturile bugetare au scăzut cu 25,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ca urmare a facilităţilor fiscale acordate pentru susţinerea economiei în contextul instituirii stării de urgenţă.

În ansamblu, în primele trei luni, veniturile bugetare s-au redus cu 3,3%, cele mai semnificative scăderi fiind consemnate în cazul încasărilor din impozitul pe profit (minus 32%) şi TVA (minus 19,4%).

Pe de altă parte, cheltuielile s-au majorat cu 12,7%, cele mai semnificative creşteri fiind consemnate în cazul cheltuielilor cu bunuri şi servicii (plus 17,4%), şi cu asistenţa socială (plus 17%).

 

Orban, pe 10 aprilie, despre șomajul la bugetari: Nu putem să lăsăm doar pe umerii celor din privat această povară 

 

O consecință directă a coronacrizei a fost trimiterea în șomaj a peste un milion de angajați, aproape exclusive din mediul privat- circa 750.000 în șomaj tehnic, restul cu contracte de muncă încetate definitiv.

Povara șomajului a fost mult mai puțin resimțită în rândul bugetarilor, deși premierul Ludovic Orban anunța la un moment dat măsuri similare și pentru angajații de la stat.

”Peste 1 milion si jumătate de angajati din mediul privat sunt afectați, nu putem să lăsăm doar pe umerii lor aceasta povară. Trebuie să preluăm o parte din povara care ne-a fost pusă pe umeri din cauza acestei epidemii”, declara Orban la începutul unei ședințe de guvern de la începutul lunii aprilie.

 

Orban, pe 23 aprilie, despre șomajul la bugetari: Nu mai este de actualitate

 

Ulterior, primul ministru s-a răzgândit în privința șomajului ethnic pentru bugetari și tăierea cu 20% a salariilor demnitarilor pentru că ”deocamdată, acest subiect nu mai este de actualitate pentru că ne apropiem de finalul perioade de urgenţă, iar cei mai mulţi din bugetari sunt în prima linie”.

Refacerea economiei după criză și transformarea ei într-una mai eficientă și mai competitive pe baza unui aparat bugetar intact, neafectat de măsurile anti-pandemie, dar cu un sector privat puternic afectat, este și mai grea de înțeles dacă ne raportăm și la estimările organismelor internaționale.

 

FMI: Deificit de 8,9% din PIB, șomaj de 10,1%

 

FMI previziona în aprilie pentru România un deficit public în anul 2020 de 8,9% din PIB, echivalentul a circa 19 miliarde de euro.

Fondul preconizează, astfel, o scădere a economiei românești de 5% anul acesta, de la o creștere estimată în octombrie 2019 la 3,5%.

Pe de altă parte, datele FMI arată o creștere explozivă a șomajului în România, de la 3,9% în 2019 la 10,1% în 2020.