Câte miliarde de euro a pierdut România din cauza votului politic de a o ține atâția ani în afara Schengen - Analiză

Beneficiile intrării integrale în spațiul comunitar european de la 1 ianuarie anul viitor se vor vedea, însă, treptat. 

„Prin menţinerea în afara zonei Schengen a României şi Bulgariei, chiar şi în lipsa taxelor vamale, privilegiile depline ale pieţei unice au fost reţinute. Dacă cifrele ESCC se transpun într-un cost de 0,67% din PIB, o estimare a celui mai mare grup de firme bulgar din domeniul construcţiilor este de 0,5-1% din PIB. În estimarea noastră, valorile s-ar putea situa în intervalul 0,7 - 0,9% din PIB. Aceasta înseamnă un impuls semnificativ aduse de aderare”, a subliniat Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB, autorul acestei analize.

Potrivit unor date preluate de la ESCC (European Economic and Social Committee), România pierde 2,3 miliarde de euro anual prin neincluderea în zona Schengen, cu alte 90 de milioane de euro pierdute din cauza întârzierilor suferite de transportatori. În cazul vecinilor noştri de la sud, suma este de 834 de milioane de euro, potrivit unui studiu al Academiei din Bulgaria.

Ținând cont de întârzierea de 13 ani, rezultă, per total, o sumă de aproximativ 28 de miliarde de euro care ar fi putut fi adăugate economiei locale, dacă votul politic pe accederea României și Bulgariei la Schengen nu ar fi fost întârziat atât de mult. 

Decizia de la începutul lunii decembrie, de acceptate a României și Bulgariei în spațiul unic european, va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2025, când primii români care vor trece granița spre Bulgaria, sau Ungaria cu mașina nu vor mai fi opriți de poliția de frontieră, pentru controlul actelor. Totuși, verificări aleatorii vor mai exista o vreme, cerute de Austria, țara care s-a opus multă vreme, aderării noastre.

A fost momentul pe care țara noastă îl așteaptă din 2007, anul în care a aderat la Uniunea Europeană și a început procesul de evaluare pentru intrarea în Spațiul Schengen.

Mecanismele prin care România beneficiază de participarea la spaţiul Schengen sunt variate: pe lângă reducerea costurilor de export este importantă şi creşterea atractivităţii României, ca destinaţie de investiţii şi turistică. În plus, aderarea, stimulând încrederea consumatorilor, ar opera în sens favorabil pe termen mediu şi lung asupra volumului de activitate din economia reală.

În România, pe termen scurt, însă, efectele pozitive ar putea fi diminuate de sentimentul de îngrijorare privitor la economie şi la un mediu incert în debutul de an, atrage atenţia analistul.

În urma aderării depline, comerţul şi turismul ar fi fost facilitat atât între România şi Bulgaria, cât şi între aceste state şi restul UE, oferind un avantaj pentru întregul bloc european, cu efecte favorabile în lanţ, punctează consultantul de strategie XTB România, companie de investiţii pe bursele internaţionale.

Beneficiile pentru turism au fost vizibile în cazul Croaţiei, deja cunoscută drept destinaţie majoră, cu o creştere de 11,4% în 2023 şi un avans estimat de 4% la nivelul record de 15,2 miliarde de Euro venituri în 2024.

Polonia, beneficiind atât de proximitate geografică faţă de vestul european, cât şi de o integrare mai rapidă în UE şi în Schengen, a ajuns la 82% din PIB/capita european, la paritatea puterii de cumpărare. România se află la 78%, iar procesul de convergenţă e susţinut de ridicarea barierelor la frontiere, arată consultantul.

BCE estimează un avans al PIB-ului de 0,8% în 2024 şi de 1,3% în 2025 pentru zona euro. UE nu este în plin avânt economic, care să ofere tracţiune statelor nou intrate în spaţiul Schengen, ci se confruntă cu una din cele mai serioase crize structurale de la fondarea sa.

Pe lângă dificultăţile majore din industrie, cu importantul sector auto în prim-plan, dar nu singurul vizat, ponderea sectorului de tehnologie digitală şi AI, acumularea datoriei publice şi provocările concurenţei asiatice sunt provocări majore.

Potrivit FMI, industria din Germania reuşeşte să adauge valoare chiar şi cu volume mai scăzute, aflate sub nivelul de dinainte de pandemie, dar se confruntă cu cea mai acută îmbătrânire a forţei de muncă dintre economiile majore din UE, investiţii publice scăzute şi un nivel ridicat de birocraţie.

Pentru piaţa muncii, efectele ar putea fi de facilitare a migraţiei spre vest a celor care caută slujbe cu normă întreagă, în special sezoniere, potrivit observaţiilor din unele state baltice şi central europene. Dificultatea de a menţine lucrătorii din afara spaţiului european cu care se confruntă deja unii angajatori români s-ar putea adăuga tendinţei discutate anterior, conducând la o mai mare dificultate de a acoperi poziţiile din organigramă.

"Angajatorii ar trebui să aibă în vedere programe de mitigare a acestor riscuri, inclusiv prin înţelegerea nevoilor angajaţilor, programe de dezvoltare pe termen lung, sau participare suplimentară la beneficiile organizaţiei", punctează Claudiu Cazacu.

Acesta a subliniat că decizia de aderare urmează să producă efecte treptat. De la integrarea în spaţiul maritim şi aerian, până la eliminarea efectivă a tuturor verificărilor frontaliere rutiere ar trece peste 1 an. Urmează o perioadă de tranziţie. Controale interne selective vor continua la graniţa cu Ungaria şi Bulgaria pentru cel puţin 6 luni după 1 ianuarie 2024.

Riscul reintroducerii unor măsuri de control ulterioare e ilustrat de Croaţia, care a aderat în 2023, dar are în prezent verificări la graniţa cu Slovenia, precizează el.

"Economia României este setată să beneficieze semnificativ, cu efecte vizibile acumulate în timp, în urma intrării în spaţiul Schengen. Însă vorbim şi despre un context european delicat şi cu efecte în privinţa pieţei muncii ale căror provocări vor trebui confruntate", susţine Cazacu.