Cum să nu ajungem la transplant hepatic. Explicația medicului specialist, în emisiunea „Doctor de Bine”

Andreea Groza: Ce stă în puterea noastră să nu ajungem să avem nevoie de transplant hepatic?

Prof. dr. Vlad Brașoveanu: „Boala hepatică în stadiu terminal are indicație de transplant. Aici, se ajunge treptat. Cauzele, care duc la fibroză (cicatrici în ficat) și apoi la ciroză hepatică (ficat nefuncțional), sunt trei:

· Alimentația multă și proastă produce așa numitul ficat gras sau steatoza hepatică non-alcoolică, care poate evolueze spre ciroză. Ciroză înseamnă că ficatul e complet modificat.

· Alcoolul produce steatoza alcoolică, care poate evolua până la ciroză.

Citește și

Fetiţă salvată de mama adoptivă, care i-a donat o bucată din ficatul ei. Transplantul s-a realizat în București

· Virusurile hepatitice B, C și D. Infecțiile netratate pot evolua spre ciroză. În prezent, există tratament curativ pentru hepatita C, iar pentru virusul hepatitic B există vaccin”.

Andreea Groza: Ce înseamnă fibroză în ficat?

Prof. dr. Vlad Brașoveanu: „Toate toxicele, fie că vorbim de alcool, prea multă mâncare, virusurile hepatitice B, D și C sunt o agresiune pentru ficat. Acest organ se apără, apare inflamația. Ficatul compensează prin cicatrici. Și, treptat, găsim mai multe cicatrici în ficat decât celule normale. Un ficat cu ciroză e nefuncțional”.

Pe un ficat suferind, apare cancerul hepatic. Cancerul de ficat apare foarte rar într-un ficat sănătos.

Andreea Groza: Aveți posibilitatea să faceți transplant de la un donator în viață.

Prof. dr. Vlad Brașoveanu: „80% dintre transplanturi se fac de la donator cadaveric. 10% de la donator viu cu lob drept și 10% transplant pediatric”.

Ficatul se poate transplanta de la un donator în viață pentru că acest organ este mai permisiv imunologic decât rinichiul de exemplu. Donatorul viu va trăi normal, dar fără o parte din ficat. Operația trebuie să fie, însă, impecabilă. Ficatul se poate diviza în două părți - lobul drept și lobul stâng. Lobul drept înseamnă 70% din ficat.

· Dacă transplantăm un adult, vom folosi lobul drept, de la donator aflat în viață.

· Dacă transplantăm un copil, lobul stâng de la donator aflat în viață.

· Ambele persoane, atât donatorul cât și primitorul, vor avea, ulterior, vieți normale. Primitorul are tratament imunosupresor pe toată durata vieții.

Andreea Groza: De ce nu sunt mai multe astfel de intervenții de la donator în viață? Auzim tot timpul că, pe listele de așteptare, există mulți oameni.

Prof. dr. Vlad Brașoveanu: „Transplant de la donator în viață se face, de obicei, la pacienții, care au cancer de ficat. Aceștia nu pot ajunge pe primele locuri pe lista de transplant pentru că principala condiție e să fie transplantat cel mai grav”.