Ce măsuri au luat cele mai „verzi” capitale din Uniunea Europeană

Helsinki, Stockholm, Dublin, Amsterdam și Tallin au ocupat primele cinci locuri din topul realizat în studiul intitulat „Analiza Sustenabilității de Mediu a capitalelor Uniunii Europene”, publicat în Jurnalul Științific Internațional de Cercetare de Mediu și Sănătate Publică.

Și Uniunea Europeană a recunoscut Tallin și Stockholm cu Premiul anual pentru Capitala Europeană Verde.  

Orașele menționate au în comun calitatea bună a aerului, rezultatul unui nivel constant de emisii de poluanți reduse în atmosferă. Industria și transportul folosesc tehnologii „curate”, iar autoritățile municipale au grijă de zonele verzi din oraș și susțin orice mișcare în direcția unei dezvoltări urbane sustenabile.

Totodată, locuitorii sunt mulțumiți cu capitalele lor, deoarece le consideră relativ curate, silențioase și beneficiază de multe spații verzi. Mai mult, transportul în comun este satisfăcător și există alternative precum mersul pe bicicletă, susținut printr-o infrastructură în care pistele de bicicliști abundă.

Bratislava, Budapesta și Varșovia au un nivel mediu de sustenabilitate, din cauza calității slabe a aerului, poluării fonice și lipsei de transport în comun prietenos cu mediul și ocupă locurile 18-20 între capitalele UE pe criterii de mediu, potrivit studiului citat.

Capitalele europene cu un nivel slab de sustenabilitate sunt Zagreb, Atena, Roma și Sofia. Cetățenii acestor orașe, dar și turiștii, respiră un aer foarte poluat și se confruntă cu probleme precum lipsa spațiilor verzi și subfinanțarea infrastructurii sustenabile, precum clădirile verzi și stațiile de încărcare pentru vehicule electrice.

Capitala României nu apare în studiul menționat, care argumentează că nu există date statistice complete pentru București, care să le fi permis cercetătorilor să efectueze o analiză corectă. Doar Nicosia și Valleta au mai fost excluse din studiu din același motiv. 

Iată ce schimbări au făcut, fac și vor face cele mai verzi cinci capitale din UE, pentru a avea cel mai mare impact asupra calității vieții cetățenilor.

1. Helsinki

Calitatea aerului în Helsinki este în general bună. Cu toate acestea, valorile limită pentru calitatea aerului, așa cum sunt definite de UE pe baza efectelor asupra sănătății, sunt depășite pe rutele aglomerate din zona centrală a orașului, din cauza emisiilor din trafic și a numărului crescut de mașini diesel.

Prin urmare, primăria orașului a elaborat Planul de calitate a aerului pentru oraș pentru anii 2017–2024. În pregătirea programului au fost implicați cetățeni și diverse grupuri.

Programul respectă legile finlandeze, care prevăd măsuri de reducere a emisiilor de dioxid de azot, unde acestea depășesc limitele permise din cauza traficului intens.

Pe lângă trafic, autoritățile locale din Helsinki doresc și reducerea arderii lemnului la scară mică, dar și a prafului din stradă - prin irigarea cu o soluție salină diluată primăvara, când înghețul nocturn poate împiedica spălarea străzilor, dar și prin colaborarea cu firmele de construcții în vederea prevenirii prafului de pe șantiere.

Totodată, oficialii din capitala finlandeză consideră că taxarea șoferilor este o modalitate eficientă de a reduce traficul și, implicit, emisiile și zgomotul generate de acesta. Printre tarifele percepute în acest sens se numără cele de parcare, în special în orele cu trafic intens.

Mai mult, autoritățile lucrează pentru ca flota de autobuze din Helsinki Region Transport (HSL) să devină mai ecologică. Acest lucru se realizează prin investiții în autobuze electrice, adaptarea autobuzelor diesel pentru a folosi biocombustibili din deșeuri regenerabile și introducerea autobuzelor hibride și electrice care vor reduce și zgomotul, pe lângă poluare.

Rețeaua de încărcare a mașinilor electrice a fost extinsă și este utilizată și pentru nevoile vehiculelor comerciale și ale mașinilor de lucru precum excavatoarele. Și numărul de vehicule care funcționează cu combustibili alternativi, cum ar fi electricitate, gaz, etanol și biocombustibili pe bază de deșeuri de a doua generație este în creștere în flotele administrației orașului și ale firmelor care realizează contracte cu primăria.

Primăria Helsinki a realizat și un plan de acțiune pentru 2018-2022 pentru a reduce zgomotul, care presupune utilizarea unei vopsele împotriva zgomotului, reducerea limitelor de viteză și reducerea folosirii anvelopelor cu crampoane. Multe dintre măsurile care reduc poluarea fonică au, de asemenea, efecte pozitive asupra calității aerului, climei și siguranței în trafic.

2. Stockholm

Capitala Suediei are un obiectiv prioritar: să fie independentă de combustibilii fosili până în 2040.

În acest sens, cele mai mari clădiri sunt la 10 minute distanță, cu trenul, de Gara Centrală. Trenurile, ca și metroul și tramvaiele din Stockholm, sunt moderne și bine întreținute. Orașul are o Strategie de Mobilitate care promovează și investește în transportul public, mersul pe jos și cel cu bicicleta în locul transportului cu mașina și care a impus o taxă de congestie. Mai mult, administrația a investit în vehicule „curate” și combustibili regenerabili, întrucât dorește ca transportul public să renunțe complet la combustibilii fosili până în 2025.

Strategia prevede dezvoltare urbană densă, care reduce nevoia de a călători, extinderea rețelei de transport în comun și infrastructură care direcționează traficul în afara orașului.

Orașul are 900 de kilometri de piste de biciclete și un program prin care locuitorii pot închiria biciclete.

Biocombustibilul generat din canalizare este disponibil la benzinării și folosit de mașini și taxiuri.

„O sută de oameni care merg la toaletă alimentează o mașină, dar dacă adăugăm deșeurile menajere organice, (numărul) scade la 60 de persoane”, a spus Gustaf Landahl, lider al proiectului Grow Smarter, subliniind astfel importanța reciclării resturilor de mâncare, cafea și ceai. 

De altfel, 99% din resturile solide ale Stockholmului sunt reciclate, iar plasticul este redus prin faptul că apa de la chiuvetă din oraș este printre cele mai curate din lume, nefiind necesară cumpărarea sticlelor de apă.

Spațiul orașului este împărțit astfel: o treime este spațiu verde, o treime este apă, iar altă treime este suprafața construită, potrivit biroului de turism din Stockholm. 

Mai mult, toată energia folosită de administrația locală provine din surse regenerabile.

Orașul dispune și de certificate de mediu. Aeroportul Arlanda din Stockholm are un certificat ISO14001 și 80% dintre hoteluri sunt acreditate de organisme terțe.

În 2015, biroul executiv al Stockholmului a publicat un raport potrivit căruia cetățenii orașului au fost încurajați să nominalizeze o persoană pentru titlul de „erou al mediului înconjurător”, pentru a crește simțul civic al oamenilor de a se implica în binele comunității și, implicit, al planetei. 

Totodată, orașul are un sistem administrativ care garantează implementarea principiilor de mediu încă din primul moment în care sunt dezvoltate strategii și planuri urbane, potrivit unui raport citat de Comisia Europeană.  

Cartierul Hammarby Sjöstad a devenit faimos pentru transformarea miraculoasă de care a beneficiat, la începutul anilor '90 având o reputație pentru cât de poluat era. De atunci, zona a devenit un model de dezvoltare și arhitectură urbană sustenabilă. Cartierul este cunoscut pentru reducerea masivă a deșeurilor și consumului de energie și pentru nivelul ridicat de reciclare. Acesta a folosit materiale de reconstrucție „simple și curate” și a prioritizat geamurile și balcoanele mari și tavanele mai înalte, potrivit agenției de turism Visit Stockholm. 

Mai mult, noile generații de cartiere urbane eco, precum Stockholm Royal Seaport, au standarde de mediu și mai înalte, zona încercând să scape complet de combustibilii fosili până în 2030. Una din modalitățile prin care încearcă să atingă acest obiectiv este prin folosirea smart phone-urilor de către locuitori pentru a-și controla consumul de energie.

Totodată, suburbiile Stockholmului, care au adesea clădiri din anii '60 și '70, beneficiază de investiții substanțiale pentru a deveni cât mai eficiente energetic. De exemplu, Järva are acum cea mai multă energie solară din Suedia datorită instalării a 10.000 de metri pătrați de panouri solare, care acoperă 20% din necesarul de energie al suburbiei. 

Stockholm beneficiază și de programe de reducere a risipei de mâncare, prin vânzări la prețuri reduse și existența mai multor bănci pentru alimente. 

3. Dublin

Primăria din Dublin a adoptat un plan de acțiune pentru climă în mai 2020, după ce sute de persoane au contribuit la consultările publice. Obiectivul consiliului local este să reducă emisiile de gaze cu efect de seră ale primăriei cu 40% până în 2030.

Potrivit planului de dezvoltare al orașului, viziunea autorităților este o capitală irlandeză cu zero emisii de carbon și toată energia provenită din surse regenerabile. Totodată, primăria dorește ca toate clădirile să fie construite sau modernizate în acest sens, lucru care va ajuta și la condiții de viață și de muncă mai comfortabile, conform strategiei pentru 2016-2022.

În ceea ce privește modernizarea clădirilor private din oraș, administrația și-a propus să ofere informații despre cum a modernizat locuințele sociale și alte clădiri deținute de primărie, dar și cum a lansat sisteme de energie regenerabilă. Totodată, autoritățile locale i-au ajutat pe cetățeni să devină mai conștienți de consumul propriu de energie punând la dispoziție kituri de economisire a energiei pentru acasă în toate bibliotecile publice.

Mai mult, primăria a realizat mai multe grupări de străzi pentru a crea noi zone pietonale, unde traficul vehiculelor nu este permis.

Consiliul local promovează și un program de mers cu bicicleta la serviciu printre angajații săi.

Din 2018, zonele cu limită de viteză de 30 de kilometri pe oră au fost extinse în toate zonele rezidențiale ale orașului.

4. Amsterdam

Până în 2020, Amsterdam și-a propus să reducă consumul de energie pe cap de locuitor cu 20% față de 2013. Printre măsurile luate de administrația locală pentru a atinge acest obiectiv se numără consilierea gratuită în domeniul energiei pentru locuitorii din Amsterdam și punerea la dispoziție a granturilor și împrumuturilor la preț redus pentru a fonda proiecte sustenabile.

Pe lângă interesul crescut de a reduce consumul energetic individual, Amsterdam se face remarcat și pentru energia regenerabilă pe care o dezvoltă.

În ultimii ani, numărul de panouri solare din Amsterdam a crescut exponențial. Între 2012 și mijlocul lui 2019, numărul acestora a crescut cu aproximativ 50% anual. Primăria locală dorește să utilizeze fiecare acoperiș adecvat, ambiția sa pentru 2030 fiind folosirea a 50% din suprafața adecvată de acoperișuri pentru a genera energie durabilă.

Rețelele de căldură sunt folosite pentru a furniza apă caldă în case, birouri și alte clădiri. Căldura este generată la uzina de energie reziduală din Westpoort, la centrala electrică din Diemen sau la una dintre celelalte facilități mai mici.

Aceste surse sunt în prezent comparate pentru a determina care este cea mai sustenabilă. De asemenea, planuri pentru construirea unei fabrici de biomasă în Amsterdam sunt în curs de desfășurare. În viitor, această centrală poate fi conectată și la rețeaua termică.

Totodată, orașul vrea să genereze un total de 127 MW în 2030 prin energie eoliană. Acest lucru echivalează cu consumul de energie electrică a peste 150.000 de locuințe.

5. Tallin

Capitala Estoniei este renumită pentru titlul de prima capitală europeană care a oferit transport public gratuit cetățenilor săi, devenind astfel un lider în sustenabilitate printre capitalele europene. Măsura a fost luată în 2013, după un referendum în urma căruia 75% dintre locuitori au fost de acord cu gratuitatea serviciului public de transport.

Obiectivul administrației din Tallin este ca toți locuitorii săi să poată accesa toate serviciile de care au nevoie în doar 15 minute, folosind transportul în comun, potrivit Comisiei Europene. 

Orașul a adoptat și alte măsuri, precum sisteme de administrare a apei de ploaie și remodelarea străzilor. Pistele noi dedicate mersului pe jos, cu bicicleta sau cu rolele au condus la creșterea numărului de oameni care le folosesc pentru călătorii zilnice și sport. 

În 2014, Tallin a organizat o competiție pentru a strânge idei în vederea dezvoltării unor magazii pentru biciclete în zonele cu blocuri. Cu un an înainte, a fost lansat blocul de valorificare a deșeurilor al Uzinei Iru, care transformă gunoaiele în electricitate și căldură. Astfel a fost oprită depozitarea deșeurilor municipale în gropile de gunoi.

Iluminatul stradal, principala cauză a cheltuielilor administrației orașului pentru electricitate, a reprezentat 1,5% din consumul total de energie electrică în oraș în anul 2007. Ca urmare a implementării unui regim de economisire și a instalării de lumini economice, ponderea iluminatului exterior a scăzut la 1,3% în 2013. Aproximativ 3.000 de lumini stradale au fost instalate sau înlocuite anual în ultimii ani, majoritatea cu lămpi cu vapori de sodiu de înaltă presiune sau lămpi led.

Din 2008, municipalitățile estoniene au folosit fonduri europene și domestice pentru a construi puncte de reciclare, inclusiv pentru deșeurile din grădini și parcuri, deșeuri periculoase în urma uzului casnic și echipamente electrice și electronice. Dar Tallin a mers un pas mai departe, furnizând containere pentru deșeuri reciclabile lângă fiecare clădire rezidențială, fapt ce a crescut rata colectării reciclabilelor cu 53%. Mai mult, orașul colectează deșeuri biodegradabile (precum resturi de fructe și legume, de cafea sau de ceai) din apartamentele blocurilor, restaurante și magazine alimentare, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). 

Articol susținut de ING.