„Minune” în România. Apele din Deltă au fost declarate pășune

În contractele pentru concesionarea stufului au fost constatate "erori materiale" în favoarea firmelor care le-au semnat.

Iar la ministerul agriculturii, stuful a fost declarat furaj, prin ordin de ministru, deși specialiștii spun că animalele nu-l mănâncă.

Și apa, pășune se făcu.

Delta Dunării este în patrimoniul Mondial UNESCO, cel mai înalt grade de protecție oferit unei rezervații naturale. Guvernul a dat-o în grija Administrației Rezervației Deltei Dunării – ARBDD. Instituția este condusa de un guvernator numit politic – Gabriel Marinov.

Subvențiile europene sunt aprobate și plătite de Agenția Pentru Plati și Intervenții în Agricultură – APIA, aflată în subordinea ministerului Agriculturii. Parlamentul a asimilat paludicultura pajiștilor. Așa că, legal, APIA nu poate subvenționa stuful decât dacă terenurile pe care crește se află la cadastru în categoria pășunilor.

Citește și

Păsările pe cale de dispariție din Delta Dunării, puse în pericol de turismul agresiv. Ce măsuri vor fi luate

Doar că Delta, prin definiție, înseamnă apă. Iar terenurile ARBDD apar în cărțile funciare ca ape curgătoare sau stătătoare, cum e și normal. Scoatem la întâmplare mai multe cărți funciare din amenajarea stuficolă Holbina Dranovb, una din cele 8 zone concesionate de tripleta Popa- Stănescu – Iscru.

Cele doua terenuri au, împreună, peste 8 milioane de metri pătrați.

La câteva zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial, la cadastru se întâmplă o minune. Categoria terenurile este schimbata din ape stătătoare în …pășune. Totul se întâmplă la cererea ARBDD.

La nici 24 de ore de la publicarea legii în monitorul oficial, în ARBDD era deja pregătit un referat prin care se cerea schimbarea categoriei de folosință a terenurilor. A fost semnat de guvernator și 3 șefi de departamente. Am indentificat zeci de cărți funciare și peste 11.000 de hectare unde s-au făcut astfel de modificări. Numai în zonele stuficole concesionate de cele două firme, nu și în celelalte.

Reporter: E normal acest lucru, să transform ceea ce este baltă, apă, mlaștină în pășune?

Mircea Fechet, ministrul Mediului: ”Depinde, nu știu dacă pot oferi un răspuns exact la această întrebare. Putem constata că au fost ani în care a fost acoperită aproape în totalitate cu apa, la fel cum în anii secetoși observăm mai mult teren uscat decât … Am să vă rog să mă lăsați să verific acest lucru, fiind o informație pe care o aflu în premieră de la dumneavoastră, am să vă rog să îmi dați voie să verific dacă acest lucru a fost făcut cu respectarea legii. ”

Deși nu l-am pus într-o situație comfortabilă, guvernatorul Marinov a avut răbdare să stea cu noi câteva ore pentru a răspunde la toate întrebările , iar apoi ne-a pus la dispoziție toate documentele solicitate.

Pe la sfârșitul lui iunie , după ce au depus deja solicitările la APIA, cele doua firme și-au dat seama că au omis un aspect cheie. În 2020, când au semnat contractele cu ARBDD, ele au concesionat dreptul de a recolta plantele, nu și terenurile pe care acestea cresc, în timp ce APIA nu poate aproba plăți decât cu dovada faptului că solicitanții dețin sau au concesionat SUPRAFEȚELE de teren pe care își desfășoară activitatea.

Așa că în aceeași zi din iulie, atât Iulius Octavian Popa cât și Nicu Anagnoste fac două solicitări identice către ARBDD. Sunt similare până și greșelile de punctuație. Ambele firme spun că au constatat o eroare materială, ce presupune omiterea unor cuvinte.

Cer ca obiectul contractului se fie modificat din concesionarea activității de valorificare a resurselor stuficole în concesionarea suprafețelor.

Guvernatorul Marinov nu semnează, trimite solicitarea mai departe la Ministerul Mediului, pentru o decizie finala. Ministerul își da seama de schemă și respinge.

Câteva mai zile mai târziu, guvernatorul iese în presă și pare să transmită un mesaj...cine vrea subvenții să se ducă la ministerul agriculturii, la noi.

Câteva zile mai târziu, din ministerul agriculturii apare direct Monitorul Oficial, fară consultare publică și fără niciun fel de anunț, un ordin de ministru. Se modifică din mers două articole care reglementează felul în care APIA poate da subvenții.

Brusc, în cel care stabilește documentele pe care fermierii le pot depune la APIA pentru a atesta că terenurile se află la dispoziția lor se adaugă - pe lângă contractele cu ADS, primării și consilii județene -expresia ”și alte entități de drept public”, cum ar fi...ARBDD.

În același ordin, stuful, papura și rogozul apar brusc în categoria furajelor. APIA nu putea aproba plăți pentru pășuni decât dacă fermierii făceau dovada că pe pajiștile pentru care cer bani pasc animale sau se recoltează plante care pot fi transformate în furaj.

Din motive de protecție a mediului, stuful din deltă nu poate fi recoltat decât iarna, când ajunge la maturitate. Verificăm cu un văcar dacă animalele mănâncă stuful matur. - Ăla de iarnă nu-l mănâncă? - Nu!

Ministrul invocă un studiu al Academia de Științe Agricole. Culmea, academia are la Brașov un institut al pajiștilor, doar că ei n-au fost consultați. O confirmă atât directorul tehnic, cât și managerul general.

Ambii experți spun că stuful are o valoare nutritivă foarte scăzută. Iar stuful, papura și rogozul nici măcar nu figurează în literatura lor de specialitate.

Adrian Vasile Blaj, director Institutul de Cercetare pentru Pajiști: ”Din câte știm, în Deltă sunt acolo câteva văcuțe și nu sunt foarte bine hrănite cu aceste furaje, fiind așa cum spuneam, foarte slab încărcate nutritiv, ele pot ajunge și pot să sufere și carență nutritivă.”

Vasile Mocanu, director tehnic Institutul de Cercetare pentru Pajiști: ”Noi acum, dacă începem să folosim această resursă furajeră în condițiile în care în România sunt abandonate pajiști care au compoziție floristică, altă față de stuf, papură sau rogoz, cu altă valoare nutritivă, aproape 1 milion de hectare sunt în abandon, noi ne ducem și găsim o altă resursa furajeră, când să le folosim p-astea?!”

Octavian Iulius Popa invocă, însă, alte studii, potrivit cărora stuful este plin de proteine.

Iulius Octavian Popa – administrator Biodelta Resurse: ”La institute prestigioase din România, institutul național și din Tulcea - și în urma rezultatelor studiilor și analizelor chimice - am văzut că cantitatea de proteină din stuf este foarte mare.”

L-am sunat pe biologul Marian Tudor, șeful Institutului Deltei Dunării . Acesta a negat că institutul său ar fi făcut vreodată studii sau analize despre valoarea nutritivă a stufului.

Vacile din deltă mănâncă, într-adevăr, stuf, însă NU pe cel matur, care face obiectul contractelor, ci stuful tânăr, care iese primăvara. Mălin Mușatescu – fost guvernator al Deltei: ”Mănâncă stuf atunci când e crescut, primăvara. D-aia se incendiază foarte mult în deltă și situația a scapăt de sub control. Ei au din ce în ce mai multe vaci, vacile au depășit cu mult capacitatea de suport a deltei.”

Tot pentru subvenții europene, destinate oamenilor deltei, alte grupuri restrânse au crotaliat zeci de mii de vaci și oi. Pe care de ani de zile le lasă în stabulație libera , iar acestea ajung inclusiv zone strict protejate.

Mălin Mușatescu – fost guvernator al Deltei: ”Din momentul ăsta nu mai există limită la numărul de vaci. Pentru că sunt atâtea sute de mii de hectare de pășune, nou înființate pe baza stufărișului, încât poți să ai probabil și 100.000 de vaci. Vacile sunt cu bani europeni. Europenii nu s-au gândit niciodată că românii nu vor ține de nimic, că vor crește vacile inclusiv în zone strict protejate. Ei bine, la noi s-a întâmplat.Vorbim de niste bani europeni care vin nu cu rea voință, cu buna voință, să se întâmple niște lucruri bune. Iar la noi se schimbă niste lucruri și din ceea ce trebuia să se întâmple bine, observăm că apare un dezastru. ”

Ne întoarcem în Parlament să vedem ce au înțeles deputații. S-au dechis sau nu larg porțile pentru creșterea animalelor în Deltă?

Reporter: Pe teren, ce ar presupune, ce s-ar întâmpla? Daniel Constantin – deputat PNL, membru al comisiei de agricultură: ”Pe teren se va întâmpla în felul următor. Acolo unde este prelucrat stuful, să rămână jos o zonă care să poată fi exploatată de zona de zootehnie. De animale care merg la păscut.”

Adrian Chesnoiu - deputat PNL, membru al comisie de agricultură: Recoltarea stufului este premergătoare cumva redării posibilității de pășunat. Reporter: Adică să vina animale? Adrian Chesnoiu - deputat PNL, membru al comisie de agricultură: Exact, se recoltează stuful și apoi să vina animale în zona respectiva. Reporter: Să vină vaci, oi, să pască acolo.. Adrian Chesnoiu - deputat PNL, membru al comisie de agricultură: Da Reporter: În deltă? Adrian Chesnoiu - deputat PNL, membru al comisie de agricultură: ”Da să se poată face zootehnie și a poate extinde.” Reporter: Pai delta este zona protejată. Adrian Chesnoiu - deputat PNL, membru al comisie de agricultură: ”Este zona protejată, evident că toate se fac cu respectarea normelor de mediu!”

Mălin Mușatescu – fost guvernator al Deltei: ”Trebuie știut un lucru, Delta Dunării nu este fermă, încă, și nu este ferma agricolă. Da? Dacă noi vrem să facem fermă agricolă, ferma zootehnică din Delta Dunării, trebuie să declarăm asta răspicat și scrie la caietul UNESCO cum se scoate o rezervație din zona asta de lista UNESCO a patrimoniului universal natural. Vine Guvernul și zice : noi nu mai vrem să o ținem pentru că nu mai are atribuțiile necesare, la revedere, noi vrem să facem bani cu ea!”

Delta și oamenii ei au mare nevoie de fonduri, iar paludicultura ar fi o soluție chiar foarte bună.

De-a lungul anilor, miliarde de euro au fost anunțate în rezervație, dar la fel ca resursele, și banii Deltei au ajuns sub controlul celor privilegiați.

Subvențiile pentru paludicultură nu au fost încă virate. Aprobarea finală ține de structura centrală APIA de la București. Secretarul de stat care a transformat stuful în furaj și a semnat ordinul în numele ministrului a fost mutat câteva săptămâni mai tărziu în conducerea APIA, cea care aproba.

După confruntarea din curtea PSD, i-am explict unui consilier al ministrului subiectul pe larg, dar și suspiciunile noastre. Ne-a sunat în aceeași zi să ne spună că Florin Barbu ne va da un interviu. Se întâmpla într-o luni. Am așteptat, iar la sfârșitul săptămânii consilierul ne-a anunțat că a uitat să-l mai anunțe pe ministru.

În Parlament, amendamentele fară nume și prenume sunt o regulă , nu o excepție.

Ele dau naștere unui proces opac de legiferare, în urma căruia - de prea multe ori - resursele și banii destinați oamenilor de rând ajung să fie controlate de cei puțini care au acces la informații și mai ales la coridoarele puterii.