De ce nu fac nici un fel de meditaţii elevii din Finlanda. „Nu este codul nostru moral sau etic”

Între 40 și 50% dintre elevii care finalizează gimnaziul știu să scrie, dar nu înțeleg mesajul textului și nu pot aplica cunoștințele practic. O echipă a Știrilor PRO TV a mers în Finlanda și vă arată cum au rezolvat ei această problemă.

În Finlanda, educația este gratuită pentru toți copii și niciunul nu este lăsat în urmă. Nu există industria meditațiilor, pentru că elevii sunt ajutați la școală de profesori, să învețe și să-și facă temele. Sunt cursuri care se țin gratuit după ore, iar la liceu există flexibilitate. Doar o parte din materii sunt obligatorii. În rest, tinerii își aleg cursurile pe care vor să le studieze, în funcție de direcția pe care o urmează la facultate sau în viață.

Finlanda ocupă constant locuri fruntașe la competențele de lectură și învățare, iar asta se datorează unui sistem educațional centrat pe elev și pe planurile lui de viitor. Autoritățile finlandeze au hotărât că este potrivit ca elevii de liceu să-și aleagă singuri materiile de studiu. Bineînțeles, o parte din cursuri sunt și la ei obligatorii.

Este adevărat că școala finlandeză nu se axează pe rezultate excepțioanle sau premii și nu favorizează competiția. Îi tratează, în schimb, pe toți copii egal și le asigură tuturor o educație de calitate.

Citește și

Lecția neînvățată de statul român: masa caldă pentru elevi poate fi un pilon de bază al Educației. „La țară, e greu, greu..”

Riika Lahtonen, directorul adjunct unui liceu din Jyvaskyla: „Sistemul finlandez se bazează foarte mult pe cunoștințe generale. Așa că toată lumea studiază puțin. Trebuie să studieze puțin din toate. Un pic de fizică, un pic de filosofie, un pic mai multă matematică și așa mai departe. Dar după ce au studiat câte puțin din toate, apoi aleg ce cursuri mai avansate vor urma”.

Curricula la alegerea elevului de liceu există și-n legislația românească. Zace însă, din 2018, în sertarele oficialilor, pentru că nu s-au înțeles care să fie materiile obligatorii și care să rămână la alegerea elevului.

Mihai Peticila este jurnalist specializat pe domeniul educației și ne explica substratul.

Mihai Peticila, jurnalist la EDUPEDU: „Pentru că ar genera o discuție foarte amplă despre orele profesorilor. Automat elevii s-ar duce după profesorii buni. Nu s-ar duce niciun elev la profesorii care sunt din altă lume și care nu-i fascinează. Profesorii aceștia n-ar mai avea ore și țin foarte mult cu dinții de latura asta, să nu se întâmple o schimbare”.

Reporter: „Ce s-a întâmplat cu curicula la alegerea elevului? Ligia Deca, Ministrul Educației: În școli, aplicarea, ceea ce spun presupune schimbarea planurilor-cadru, schimbare a programelor, formarea cadrelor diactice pe care o avem prevăzută în fonduri europene, inclusiv realizarea manualelor. Și acest proces este unul de durată”.

Mihai Peticila, jurnalist la EDUPEDU: „Liceul ar trebui să fie o chestie mult mai customizată, mult mai adaptată copiilor, pentru că altfel, pur și simplu îi pierdem”.

Conform ONG-ului Teach for Romania, în țara noastră unul din 5 copii lipsește frecvent sau nu merge deloc la ore. Patru din 10 copii învață într-o unitate fară bibliotecă. Cât privește abandonul școlar, acesta e uriaș: cu 50% mai mare, fată de media europeană. Pare că suntem departe de un învățământ modern.

În Finlanda, adolescenții își pot alege în liceu inclusiv durata studiilor.

Lila Heinonen, elevă de liceu: „În Finlanda, liceul durează în principiu trei ani, dar îl poți face și în trei ani și jumătate sau în patru ani. Eu îl fac în patru ani pentru că, pe lângă școală, mai lucrez și la alte chestii, așa că poți alege, în principiu”.

Ne-am întrebat de unde știu adolescenții finlandezi cum să aleagă și ce este mai bine pentru ei.

Riika Lahtonen, directorul adjunct unui liceu din Jyvaskyla: „Consilierea orientativă este o parte obligatorie în sistemul finlandez. Noi avem o școală mare, așa că avem 6 consilieri special pregătiți pentru această meserie”.

Iyri are o experiență de 28 de ani.

Iyri Ilomaki, consilier școlar: „Începem să discutăm din ce în ce mai mult despre ce vei face după școală. Deci mergeți la un liceu sau la o școală profesională, de obicei? Și apoi vizităm și multe școli profesionale și licee”.

Ari Pokka, expert în educația finlandeză: „Sunt că un fel de radar popular al școlii, care se uită tot timpul la ceea ce se întâmplă în jur și apoi oferă idei elevilor, dar și profesorilor și directorilor”.

Tot consilierii sunt cei care observă dacă vreun elev are rezultate slabe la învățătură și îl trimite la ore suplimentare. Acestea se țin gratuit în școală. Iată reacția unor părinți români, mutați în Finlanda, când îi întrebăm despre meditații.

Ileana Manea, părinte: „Ce meditații? Meditații extra-școlare? Nu. Nici nu cred că există acest concept în Finlanda”.

Reporter: „Meditații plătiți? Alexandra Vorobjeff, părinte: Nu există meditații”.

Eva Manea, elevă: „Dacă rămâi foarte mult în urmă, profesorul poate să te trimită acolo, să faci acea ora extra, toate temele și toate exercițiile care nu le-ai făcut sau care ți se pare un pic grele”.

Alexandra Vorobjeff, părinte: „Sunt profesori, un fel de profesori speciali care pot sta cu copiii. Sunt anumite ore în săptămână când pot merge la clasă, unde se face un cerc de teme, de exemplu”.

Ari Pokka, expert în educația finlandeză: „Ar fi o problemă destul de mare dacă am auzi, de exemplu, că un profesor care îi învață pe copii în școală le dă acelorași copii niște lecții suplimentare și câștigă niște bani în plus pentru asta. Nu este codul nostru moral sau etic”.

La noi, meditațiile reprezintă o adevărată afacere, la nivel național. Copiii nu înțeleg ce li se predă la scoală, așa că orele suplimentare, pe bani mulți, compenseaaza lipsurile din educație. Pentru cine își permite să le plătească …

Mihai Peticila, jurnalist la EDUPEDU: „În fiecare an, copiii de clasa a 7-a și clasa a 8-a participă la cel mai mare dopaj de matematică și română din viața oricărui elev. Atunci au loc meditațiile”.

Și acestea continuă, patru ani mai tărziu, la Bacalaureat. România are nevoie urgent de o reformă în învățământ. Analfabetismul funcțional nu ne face cinste. Avem profesori dedicați, dar care nu beneficiază de resurse. Sunt mult prea încarcați, iar elevii nu-și ating potențialul.

Așa cum Finlanda promovează un mediu de învățare centrat pe copii, care le oferă libertatea de alegere și suport personalizat, este esențial ca și noi să adoptăm un model educațional modern și eficient, pentru a asigura un viitor de calitate tuturor tinerilor.