Solstițiu de vară 2024, ziua cea mai lungă. Este fără precedent în ultimii 228 de ani

Evenimentul astronomic de anul acesta înseamnă că vara vine cu o zi mai devreme de data obișnuită.

Solstițiu de vară 2024 - cea mai lungă zi din an

Solstițiul de vară marchează începutul oficial al verii astronomice și cea mai lungă zi din an.

Solstițiul are loc atunci când unul dintre polii Pământului este înclinat către soare la un unghi extrem, iar datorită înclinației Pământului, acest lucru se întâmplă de două ori pe an.

În emisfera nordică, solstițiul de vară are loc în iunie (în timp ce emisfera sudică experimentează solstițiul de iarnă), iar în emisfera sudică, solstițiul de vară are loc în decembrie (în timp ce emisfera nordică experimentează solstițiul de iarnă).

Solstițiul de vară și cea mai lungă zi din an sunt celebrate de multe culturi din întreaga lume prin numeroase tradiții, sărbători și festivaluri. De la adunări la răsăritul soarelui până la festivaluri de mijloc de vară, sărbătorile solstițiului de vară alungă cu siguranță pânzele de păianjen ale iernii.

Ce este solstițiul de vară?

Acesta marchează momentul în care soarele ajunge în punctul său cel mai nordic — la 23,5 grade de ecuatorul ceresc. Acest punct de pe Pământ este cunoscut sub numele de Tropicul Racului. Cuvântul solstițiu înseamnă literalmente „soare stând nemișcat”. Este derivat din combinarea cuvintelor latine sol pentru „soare” și sistere pentru „a sta nemișcat”.

În ultimele șase luni, soarele a părut să migreze pe un curs nordic pe cer. La momentul solstițiului, acea mișcare se oprește și apoi soarele începe să se miște spre sud. O mișcare care va continua timp de șase luni până când soarele va coborî la punctul său cel mai jos sub ecuator și apoi se va opri — un alt punct de solstițiu — marcând începutul iernii.

Când are loc solstițiul de vară?

În 2024, solstițiul de vară are loc pe 20 iunie, în loc de data obișnuită de 21 iunie. Este cea mai timpurie dată la care se petrece acest fenomen din ultimii 228 de ani.

Schimbarea vine de al alinierea specifică a calendarului cu ciclurile orbitale ale Pământului. Solstițiul de vară va continua să fie mai devreme la fiecare patru ani, până în 2096, când se așteaptă să avem cel mai timpuriu solstițiu al secolului.

Câte ore de lumină solară avem la solstițiul de vară?

În emisfera nordică, durata luminii solare variază în funcție de latitudine. La ecuator, timpul de la răsărit până la apus este de aproximativ 12 ore.

La latitudinile temperate sau medii nordice (aproximativ 40 de grade nord) durata luminii solare durează aproximativ 15 ore.

Iar pentru cei care se află la nord de Cercul Arctic (66,5 grade nord) soarele rămâne deasupra orizontului timp de 24 de ore.

Începutul verii astronomice

Pentru cea mai mare parte a lumii, solstițiul coincide cu prima zi de vară, dar pentru alte părți ale lumii, solstițiul este privit nu ca începutul verii, ci mai degrabă ca mijlocul verii.

Dacă, de exemplu, ai vizita Suedia sau Norvegia în această perioadă a anului, ai descoperi că locuitorii locali sărbătoresc o sărbătoare locală cunoscută sub numele de Ziua Mijlocului Verii, care printr-un obicei vechi cade pe 24 iunie, o zi legată și de numele Sfântului Ioan Botezătorul.

Noaptea, focuri sunt aprinse în munții din alte părți ale Europei. În nordul Scandinaviei, deasupra Cercului Arctic, fenomenul soarelui de la miezul nopții în perioada solstițiului este un ceas sezonier care pare să împartă vara, dacă nu întregul an, în două părți distincte.

Este acea perioadă a anului în care soarele, după ce a petrecut ultimele șase luni deplasându-se constant spre nord, a ajuns la apogeul migrației sale.

Avem înclinația Pământului de mulțumit pentru anotimpuri, și fără ea, ambele emisfere ar primi lumină egală pe tot parcursul anului.

Pe măsură ce Pământul orbitează în jurul soarelui, axa de rotație a Pământului este ușor înclinată la 23,44°, conform Royal Museums Greenwich.

Asta înseamnă că, pe măsură ce Pământul orbitează în jurul soarelui, emisfera nordică este înclinată către soare în timpul unei jumătăți a anului. În cealaltă jumătate a anului, emisfera sudică se înclină către el.

Când emisfera nordică sau sudică este cea mai înclinată către soare, experimentează solstițiul de vară; când este cea mai înclinată în sens opus, experimentează solstițiul de iarnă.

Solstițiile nu cad pe aceeași zi din calendar în fiecare an deoarece anul astronomic are 365,25 zile. Astfel, solstițiul de vară pentru emisfera nordică — cunoscut și sub numele de solstițiul de iunie — se schimbă în prezent între 20, 21 și 22 iunie.

Cu toate acestea, solstițiul de vară are loc la aceeași oră pentru fiecare țară, independent de care parte a Pământului este orientată către soare. Acest lucru înseamnă că momentul exact al solstițiului de vară poate avea loc în mijlocul nopții pentru unii oameni și în mijlocul zilei pentru alții.

Care este semnificația solstițiului?

Cuvântul solstițiu este derivat din cuvântul latin solstitium, care se traduce prin „soare stă nemișcat”. Acest lucru se datorează faptului că mișcarea aparentă a soarelui către nord sau sud se oprește înainte de a schimba direcția.

Deși soarele răsare întotdeauna în est și apune în vest, acesta pare să fie mai sus sau mai jos pe cer pe parcursul anului, în funcție de anotimp. În jurul solstițiilor, soarele ajunge la punctul său aparent cel mai înalt și cel mai jos pe cer. Acestea corespund mijlocului verii și mijlocului iernii, respectiv, care sunt punctele de cotitură în călătoria soarelui.

Odată ce soarele ajunge la zenitul său la solstițiul de vară, acesta va începe călătoria spre orizont, culminând la solstițiul de iarnă în punctul său cel mai jos. În săptămânile dinaintea acestor puncte de cotitură ale solstițiilor, soarele pare să se miște foarte puțin, câștigându-și numele de „soare stă nemișcat”.

Dacă ai mapa poziția soarelui la amiază în fiecare zi pentru un an, ar face o figură de opt asimetrică, numită analemă. Punctul în care se intersectează curbele figurii de opt este echinocțiul, când ziua și noaptea sunt aproximativ egale ca durată.

Cum sărbătoresc unele culturi solstițiul de vară

Oamenii au observat poziția soarelui pe cer de mii de ani, iar monumente precum Stonehenge în Anglia, Karnak în Egipt și Chankillo în Peru stau ca mărturie pentru fascinația noastră cu cea mai apropiată stea. Solstițiile au influențat și multe tradiții și sărbători din întreaga lume.

La Stonehenge în Marea Britanie, soarele răsare în spatele intrării antice către un cerc de pietre și „lumina soarelui este canalizată în centrul monumentului,” a raportat BBC. Cercetătorii cred că solstițiile au fost sărbătorite la Stonehenge de mii de ani. Cercul de pietre este deosebit de important pentru păgâni și druizi.

Potrivit unor calendare grecești antice, solstițiul de vară marca începutul noului an și marca numărătoarea inversă de o lună până la începutul Jocurilor Olimpice, conform Muzeului St Neots din Marea Britanie.

În Suedia, sărbătorile de mijlocul verii, înrădăcinate în păgânism, sunt punctul culminant al anului pentru mulți. Weekendul din jurul solstițiului este plin de mâncare, băutură și mult cântat.

Petrecăreții purtând coroane de flori participă la dansuri în jurul stâlpului de mai și dansuri populare, cum ar fi tradiționalul "Små grodorna".

În SUA, unele triburi de amerindieni care trăiesc în câmpiile și Munții Stâncoși efectuează un Dans al Soarelui pentru a sărbători solstițiul de vară.

În Fairbanks, Alaska, un meci de baseball cunoscut sub numele de „Midnight Sun Game” începe tradițional la ora 22:30 și ia o pauză scurtă în apropiere de miezul nopții pentru ca toată lumea să cânte Imnul Steagului din Alaska.

În religia Wicca, oamenii sărbătoresc Yule la solstițiul de iarnă pentru a anunța revenirea soarelui și lunilor mai calde.