România ajută la salvarea râșilor din Europa. Imagini surprinse în zonele sălbatice

Galerie foto

Pădurile sălbatice de la noi încă adăpostesc peste 1.600 de exemplare, iar câteva vor fi capturate şi mutate în Slovenia, Croaţia şi Italia, în cadrul unui proiect finanţat cu aproape 7 milioane de euro de Comisia Europeană şi partenerii săi, în special organizaţii neguvernamentale.

I se mai spune Pantera Carpaţilor şi trăieşte în pădurile încă neatinse de om. Râsul este un prădător feroce, extrem de agil; se mişcă fără să facă vreun zgomot şi este imposibil de observat de necunoscători. Totuşi, camerele de supraveghere instalate în zone sălbatice l-au surprins în toată splendoarea. Uneori, puii ajung, din greşeală, şi lângă casele oamenilor.

Râsul vânează mai ales în amurg, avantajat atât de blană sa care îi conferă un excelent camuflaj, cât şi de simţurile sale deosebite.

Mircea Vergheleț, directorul Parcului Național Piatra Craiului: ”Am reuşit în ultimii ani să surprindem vreo patru exemplare diferite de râs în interiorul Parcului Naţional Piatra Craiului. Am găsit 5 capre negre omorâte şi mâncate de râs, numai în zona asta. Deci, pentru capră neagră este principalul prădător.”

Râsul aproape că a dispărut din Alpi şi Dinari, aşa că proiectul Life Lynx, îşi propune să-l readucă în pădurile Sloveniei, Italiei şi Croaţiei.

Mihai Pop, membru al Asociației pentru Conservarea Diversității Biologice: ”Munţii Carpaţi reprezintă principala resursă. Ultimul raport al României din 2013 sugerează o populaţie de de aproximativ 1.600, 1.800 de exemplare.”

Vreme de 3 ani animalele au fost monitorizate, iar acum specialiştii fac următorul pas, cel de capturare care va fi extrem de dificil. Romsilva a fost de acord să cedeze câteva exemplare.

Gheorghe Mihăilescu, director general Romsilva: ”Este cerere pentru 4. Acum vom vedea ce vom prinde, pt că practic este o captură cu o capcană în nişte condiţii. Teoretic ar trebui să fie perechi, dar e o chestiune de hazard. Capturarea lor nu este uşoară, se face în condiţii speciale, în nişte cuşti speciale.”

Specialiştii spun că specia a resistat atât de bine la noi datorită întinderii mări a pădurilor.

Ionuț Bordea, biolog în Parcul Național Piatra Craiului: ”Oamenii nu au reuşit să pătrundă peste tot iar bineînţeles că populaţii ale acestor specii au reuşit să supravieţuiască.”

Valoarea totală a proiectului se ridică la aproape 7 milioane de euro. Şi Slovacia va ceda câteva exemplare celor trei ţări care doresc să-şi repopuleze pădurile.