Lăsatul Secului pentru postul Crăciunului 2023. Ce e bine să faci în această zi

Pe 14 noiembrie începe Postul Nașterii Domnului, cunoscut și ca Postul Crăciunului. Potrivit tradiției bisericești, postul începe în seara zilei de 14 noiembrie, dar atunci când această dată cade într-o miercuri sau vineri, postul începe cu o zi înainte. Acest post durează până pe 24 decembrie inclusiv.

Lăsatul secului este o tradiție religioasă înaintea Postului Crăciunului în calendarul creștin ortodox. În tradiția ortodoxă, Lăsatul secului reprezintă ultima zi în care se consumă alimente de origine animală și se desfășoară în ziua de 14 noiembrie, înaintea începutului oficial al Postului Crăciunului, care durează 40 de zile și se încheie în ajunul sărbătorii Nașterii Domnului (25 decembrie).

În 2023, Lăsata Secului pentru postul Crăciunului este marți, 14 noiembrie, iar după mesele specifice acestei zile, creștinii ortodocși vor scoate din alimentația lor produsele de origine animală.

Lăsatul Secului pentru postul Crăciunului este o zi plină de tradiții și obiceiuri, în care creștinii se pregătesc nu doar spiritual, ci și prin practici speciale. Se spune că, prin participarea la o masă bogată alături de familie și prieteni, oamenii se protejează de boli și asigură fertilitatea pământului lor, ferindu-l de grindină.

De regulă, cuvântul "sec", din expresia "lăsatul secului", este înțeles de noi ca sinonim cu uscat, fără grăsime, de post. În realitate, însă, accentul nu trebuie să cadă pe mâncare, deoarece sec pe care-l lasă postul ortodox este "seclum" (saeculum), adică lumea, în sensul de mondenitate, modă, obiceiuri lumești. Trebuie să reținem că scopul postului este îndreptarea duhovnicească, nu regimul alimentar, care rămâne doar un instrument ajutător pentru controlarea poftelor și dorințelor trupești. În zadar vom ține post dacă vom continua să fim cuprinși de mânie, ură, invidie, lăcomie, vorbire în desert etc, conform Crestinortodox.ro.

Unul dintre obiceiurile specifice de Lăsatul Secului este acela de a îndepărta păsările de culturile agricole. Pentru a face acest lucru, resturile de la masa de Lăsata Secului se adună pe o față de masă, iar a doua zi dimineața devreme trebuie aruncate afară. Persoana care aruncă aceste resturi trebuie să rostească următoarele cuvinte: "Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, pentru ca voi să fiți îndestulate și pentru a proteja recoltele mele."

În aceeași zi, oamenii care locuiesc în case își ung ușile, ferestrele și porțile cu usturoi, cu scopul de a alunga spiritele rele. În unele locuri, se aprind și focuri în această seară, pentru a speria spiritele rele.

Vasele folosite în gătit în această zi trebuie așezate cu gura în jos, pentru a împiedica intrarea spiritelor rele care ar putea ajunge în casă.

De asemenea, putem afla mai multe despre iarna care urmează prin observarea pieptului găinii pregătite pentru masa de Lăsata Secului. Dacă pieptul este gras, se spune că iarna va fi grea, în timp ce un piept subțire indică o iarnă ușoară și o vară rodnică.

„Dumnezeul nostru, nădejdea tutu­­ror marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare departe, Cel ce mai înainte ai întocmit, prin Legea Ta cea Veche și Nouă, aceste zile de post, la care ne-ai învrednicit să ajungem acum, pe Tine Te lăudăm și Ție ne rugăm: întărește-ne cu puterea Ta, ca să ne nevoim întru ele cu sârgu­ință, spre mărirea numelui Tău celui sfânt și spre iertarea păca­telor noas­tre, spre omorârea patimilor și biru­­ință asupra păcatului; ca împreună cu Tine răstignindu-ne și îngro­pân­du-ne, să ne ridicăm din faptele cele moarte și să petrecem cu bună­ plă­cere înaintea Ta întru toate zilele vieții noastre. Că Ție se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Hris­toase, Dum­­­ne­­zeule, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte, și Preasfântului și bu­nului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”.

În primele secole, creștinii nu țineau post în același mod și pentru același număr de zile. Unii țineau post doar timp de șapte zile, alții timp de șase săptămâni; unii țineau un post mai strict, alții unul mai ușor. Uniformizarea duratei postului a avut loc la Sinodul Local din Constantinopol, care a avut loc în anul 1166, în timpul patriarhului Luca Chrysoverghi. La acest sinod s-a hotărât ca toți credincioșii să țină post timp de 40 de zile, începând cu 15 noiembrie.

Postul Nașterii Domnului sau Postul Crăciunului a fost instituit în secolele IV-V, deci mai târziu decât Postul Paștelui. Acest post combină pocăința cu milostenia și fapta bună, astfel încât să devenim locaș pentru Hristos. Nu întâmplător, prima mare sărbătoare din Postul Crăciunului este Intrarea Maicii Domnului în biserică, sărbătoare care ne dezvăluie că Maica Domnului intră în templul din Ierusalim pentru a deveni ea însăși templu sau "biserica sfântă și cuvântătoare de rai".

Din Tipicul cel Mare al Sfântului Sava aflăm care sunt dezlegările la consumul de pește în acest post:

"Trebuie să știm că în Postul Sfinților Apostoli și în cel al Nașterii Domnului Hristos, marți și joi nu mâncăm pește, ci doar ulei și vin, iar luni, miercuri și vineri nu mâncăm nici ulei și nici vin, ci postim până la ora a noua și mâncăm în acele zile doar mâncare uscată.

Sâmbetele și duminicile mâncăm pește, iar dacă cade într-o marți sau joi o sărbătoare importantă, atunci mâncăm pește. Și dacă cade într-o luni, de asemenea mâncăm pește. Însă dacă cade într-o miercuri sau vineri, dezlegăm doar la ulei și la vin și mâncăm o singură dată în zi. Și dacă cade într-o miercuri sau vineri o sărbătoare cu priveghere, dezlegăm la ulei, la vin și la pește. Și dacă cade într-o miercuri sau vineri o sărbătoare care are hramul bisericii, de asemenea facem dezlegare la ulei, vin și pește".