De ce se ciocnesc ouăle de Paște. Tradiții și simbolistică

Galerie foto

Ouăle roşii, simbol al Sărbătorii Sfintelor Paşti, alături de tradiţională pască, se pregătesc, de obicei, în Joia Mare, existând credinţa că ouăle înroşite în această zi nu se strică pe tot parcursul anului, chiar mai mult, nu se vor strica niciodată.

Tradiția ouălor roșii de Paște

Tradiţia înroşirii ouălor înainte de Sfintele Paşti este explicată printr-o serie de legende creştine, care leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Iisus. Astfel, una dintre acestea aminteşte de faptul că Maica Domnului, venind să-şi vadă Fiul răstignit, a adus un coş cu ouă, pe care l-a aşezat sub cruce, iar acestea s-au înroşit cu sângele vărsat de Domnul Iisus pentru mântuirea lumii.

O altă legendă spune că atunci când Iisus Hristos a fost bătut cu pietre, în momentul în care acestea l-au atins, s-au transformat în ouă roşii. Totodată, potrivit biserica.org, se povesteşte că, după ce Iisus a fost răstignit, fariseii au făcut un ospăţ de bucurie, iar unul dintre ei ar fi spus: ''Când va învia cocoşul pe care-l mâncăm şi ouăle fierte vor deveni roşii, atunci va învia şi Iisus''. Şi pe dată ouăle s-au făcut roşii, iar cocoşul a început să bată din aripi.

Cu multe secole înainte de Hristos, exista obiceiul de a oferi în dar ouă colorate, la marile sărbători, îndeosebi la cele de înnoire a timpului. Oul este el însuşi generator de viaţă, un simbol al regenerării, al purificării, al veşniciei. La creştini, oul Îl reprezintă pe Creator, Cel ce creează tot şi Cel ce conţine în sine totul. Totodată, oul înroşit este simbolul Mântuitorului, Cel ce părăseşte mormântul, pentru a se întoarce la viaţă, precum puiul de găină care iese din găoace.

Ce reprezintă culoarea roșie

Potrivit crestinortodox.ro, culoarea roşie reprezintă pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, dar îndeosebi sângele lui Iisus vărsat pentru mântuirea lumii. La noi însă, de Paşti, ouăle nu se vopsesc doar în roşu, ci şi în alte culori (galben, verde, albastru), vestind bucuria primăverii. Se mai colorează ouă şi în negru, simbolizând patimile lui Hristos pe cruce.

Mai mult decât atât, în unele zone, îndeosebi în Bucovina, se păstrează tradiţia încondeierii ouălor, devenită în timp o adevărată artă, executată cu măiestrie de artişti populari. Ouăle încondeiate se mai numesc şi "ouă muncite", dedicând astfel efortul depus pentru desăvârşirea lor patimilor îndurate de Iisus Hristos pentru mântuirea noastră.

Încondeierea ouălor se realizează folosind tehnici speciale şi constă în aplicarea unor desene deosebite, în motive geometrice sau reprezentând plante, animale ori diferite simboluri astrale. Astfel, pe ele regăsim frunze, brazi, flori de măceş, grâu, peşti, coarne de cerb, steaua magilor, crucea Paştelui şi chiar icoane pictate. De asemenea, se mai încondeiază ouă cu motive tradiţionale de pe cămăşile populare.

De obicei, se folosesc trei-patru culori: roşu, care simbolizează soarele, focul şi dragostea; negru, care simbolizează eternitatea, statornicia, dar şi suferinţele Domnului Iisus Hristos pe cruce; galben - lumina, bogăţia recoltelor, tinereţea; verde - forţa naturii, rodnicie, speranţă şi albastru - sănătate, seninul cerului. Pentru a realiza ouă decorative de Paşti, se pot folosi ouă fierte sau ouă golite de conţinut, pe care se aplică vopsele în relief sau mărgele. De asemenea, în unele zone se fac ouă decorative din lemn sau din lut.

Ce semnificație are ciocnitul ouălor

În noaptea de Înviere, gospodinele duc la biserică un coş cu ouă roşii, pască şi cozonac, care urmează să fie sfinţite de preot. După slujbă şi în zilele care urmează, se obişnuieşte să se ciocnească ouăle, după un ritual anume. Astfel, ca regulă generală, cel mai vârstnic bărbat de la masă este primul care ciocneşte capul oului de capul oului ţinut în mână de un comesean, rostind formula ''Hristos a Înviat!'', la care se răspunde cu: ''Adevărat a Înviat!''. Oul a cărui coajă a plesnit este oferit celui care l-a spart.

În Transilvania, la începutul mesei, capul familiei jertfeşte un ou slujit la slujba din noaptea Învierii, îl curăţă şi îl împarte tuturor membrilor familiei, spre a fi mâncat sacramental, potrivit celor consemnate de Ion Ghinoiu, în ''Obiceiuri populare de peste an''.

Cojile ouălor sunt aruncate fie pe pământ, pentru fertilizarea holdelor, fie pe apele curgătoare, pentru a da de veste Blajinilor că a sosit Paştele. Ciocnitul ouălor simbolizează jertfa Domnului Iisus Hristos şi este permis numai după noaptea de Înviere şi până la Înălţare.

De ce se vopsesc ouăle de Paște

Este o tradiție ca în Săptămâna mare să se vopșească ouăle de Paștele. Vopsitul ouălor roșii face parte din sărbătoarea Învierii. Dar de unde vine ea?

Primii creștini din Mesopotamia au început obiceiul de a vopsi ouăle de Paște. Inițial, creștinii vopseau ouăle în roșu pentru a reprezenta sângele lui Iisus Hristos care a fost vărsat pe cruce.

De-a lungul timpului, obiceiul vopsirii ouălor s-a extins treptat din tradiția creștină timpurie către bisericile ortodoxe orientale, ajungând ulterior și în practicile bisericilor catolice și protestante din Europa.

Primii misionari creștini au început să coloreze ouăle în nuanțe variate, fiecare purtând o simbolistică aparte legată de Sărbătoarea Paștelui: galbenul semnifica lumina și Învierea, albastrul – iubirea divină, iar roșul – sângele jertfit al lui Hristos. În unele cazuri, aceștia pictau pe ouă scene biblice, oferindu-le apoi copiilor sau credincioșilor ca simboluri ale credinței. Din această practică ar fi derivat, în timp, tradiția căutării ouălor de Paște, întâlnită astăzi în numeroase culturi occidentale.

Pe de altă parte, dovezi arheologice sugerează că obiceiul decorării ouălor este mult mai vechi decât creștinismul. În Africa, s-au descoperit fragmente de coajă de ou de struț ornamentate, precum și ouă goale, vechi de mii de ani, plasate în morminte sau în situri de locuire, însă originea exactă a acestor practici rămâne neclară.