Scenariile presei internaționale pentru alegerile prezidențiale din România. Lasconi vs. Georgescu, o „bătălie existenţială”
Agenţiile internaţionale de presă AFP şi Reuters comentează asupra posibilelor rezultate ale scrutinului prezidenţial din România şi a implicaţiilor pentru viitorul ţării, în articole publicate cu câteva zile înaintea celui de-al doilea tur de scrutin.
AFP: România - Un duel prezidenţial sub forma unui referendum privind viitorul Europei
A rămâne pe calea proeuropeană sau a face un salt în necunoscut: o alegere crucială pentru viitorul acestui stat membru în Uniunea Europeană şi NATO, şi care se învecinează cu Ucraina. În faţa candidatului naţionalist "de extremă dreapta" Călin Georgescu, fost funcţionar de 62 de ani care a luat prin surprindere pe toată lumea clasându-se pe primul loc în primul tur, candidează Elena Lasconi, primăriţa unui mic oraş, cu zece ani mai tânără, comentează joi AFP, potrivit Agerpres.
Pentru a încerca să infirme pronosticurile, această jurnalistă devenită politician, care s-a dus să se roage la mănăstire pentru democraţie, insistă asupra mizei scrutinului. Aceasta este o "bătălie existenţială", declară ea, "o confruntare" între "cei care vor să menţină tânăra democraţie română", născută din Revoluţia din 1989, şi cei care "vor să revină în sfera de influenţă rusă", consemnează sursa citată.
Această ţară din Europa de Est traversează o perioadă turbulentă, în care s-au succedat alegeri, o renumărare a voturilor, temeri privind anularea scrutinului, acuzaţii de ingerinţă rusă şi suspiciuni de tratament lipsit de echidistanţă faţă de candidaţi din partea aplicaţiei TikTok, reţeaua preferată a lui Georgescu. În această ţară printre cele mai sărace din Uniunea Europeană, discursul său naţionalist impregnat de misticism a prins pe reţelele sociale, continuă agenţia de presă franceză.
Însă el îngrijorează Europa. Temerea este că acest stat, devenit strategic după declanşarea războiului rus împotriva Ucrainei, s-ar putea ralia blocului extremei drepte şi submina unitatea europeană în faţa Rusiei. "Al doilea tur este văzut ca un referendum asupra viitoarei orientări a politicii externe a ţării", analizează pentru AFP Marius Ghincea, politolog în cadrul universităţii ETH din Zurich. Dacă astăzi România este "o ţară fiabilă şi previzibilă pentru Occidentul liberal, o victorie a lui Călin Georgescu va alinia ţara la Ungaria şi Slovacia", ai căror lideri Viktor Orban şi Robert Fico "caută să limiteze influenţa supranaţională a UE", explică Marius Ghincea.
Scrutinul este urmărit îndeaproape la Bruxelles, dar şi la Washington şi în ţările vecine.
„Deja ţara este divizată”
Departamentul de Stat american a avertizat în noaptea de miercuri spre joi cu privire la "gravele consecinţe negative" pe care le-ar avea o potenţială îndepărtare a ţării de Occident. Din Republica Moldova vecină, preşedinta Maia Sandu, deţinătoarea unui paşaport românesc, a transmis un mesaj video, în care a îndemnat la vot pentru "o Românie puternică, europeană şi liberă". În Georgia, unde manifestaţiile se succed, preşedinta prooccidentală Salome Zurabişvili a adresat urări de victorie Elenei Lasconi.
În România, preşedintele joacă un rol-cheie în formarea guvernului, proces complicat de un Parlament fragmentat şi fără majoritate clară în urma alegerilor legislative care au avut loc duminica trecută. Deja ţara este divizată. Partidul Social-Democrat este în mod cert prima forţă în Parlament, însă extrema dreaptă a totalizat o treime din sufragii. Niciodată după prăbuşirea comunismului România nu a cunoscut o asemenea avansare a extremei drepte, alimentată de furia unei mari părţi dintre cei 19 milioane de locuitori în faţa dificultăţilor economice, războiului de cealaltă parte a frontierei şi a unei clase politice tradiţional considerată arogantă şi deconectată, conchide agenţia de presă franceză.
Reuters: Candidatul de extremă dreapta critic al NATO ar putea câştiga turul doi al alegerilor prezidenţiale din România
O victorie a lui Călin Georgescu, un critic de extremă dreapta al NATO, ar fi un rezultat care ar putea izola România în Occident şi ar putea eroda sprijinul său pentru Ucraina, comentează şi Reuters, adăugând că extrema dreaptă a luat amploare pe fondul unei neîncrederi tot mai mari în instituţiile statului, după mai multe crize economice şi invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina vecină.
Georgescu, un outsider autointitulat care îl consideră pe preşedintele rus Vladimir Putin un adevărat lider şi patriot, a uimit mainstream-ul românesc şi aliaţii europeni când a ieşit din relativa obscuritate ca învingător al primului tur din 24 noiembrie. Dacă el va câştiga duminică, analiştii spun că acest lucru va bulversa politica României, apropiind-o de o centură de state din Europa Centrală şi de Est cu politicieni puternici de extremă dreaptă, favorabili Rusiei, ce include Ungaria, Slovacia şi Austria.
Contracandidata lui, Elena Lasconi, a făcut apel la alegători săptămâna aceasta pentru a se asigura că România nu schimbă cursul. "Trebuie să alegem între protecţia NATO şi războiul lui Putin. Trebuie să alegem între prosperitatea şi libertatea de mişcare a UE sau sunetul tancurilor care vin de la Kremlin". La rândul lui, Georgescu a susţinut că luptă împotriva unei clase politice corupte şi loiale intereselor străine, un mesaj care a rezonat cu mulţi alegători frustraţi de partidele principale consumate de lupte interne şi acuzaţii de corupţie.
După alegerile parlamentare desfăşurate între cele două tururi ale scrutinului prezidenţial, se aşteaptă ca partidele principale, inclusiv PSD şi Uniunea Salvaţi România (USR) a lui Lasconi, să se chinuiască să formuleze o platformă politică, pe fondul dezacordurilor privind modul în care să gestioneze deficitul bugetar vast al ţării - 8% din PIB, cel mai mare din UE.
Preşedintele reprezintă România la summiturile UE şi NATO şi numeşte judecătorii şefi, procurorii şi şefii serviciilor secrete. La fel cum a mai făcut premierul ungar, Viktor Orban, viitorul preşedinte al României ar putea opune veto la voturi importante ale UE care necesită unanimitate, anticipează Reuters.
De când Rusia a atacat Ucraina în 2022, România a ajutat la exportul a milioane de tone de cereale ucrainene prin portul Constanţa de la Marea Neagră, a instruit piloţi de vânătoare ucraineni şi a donat Kievului o baterie de apărare aeriană Patriot, aminteşte agenţia britanică de presă. Georgescu a declarat pentru Reuters că se va opune continuării exporturilor de cereale şi continuării ajutorului militar pentru Kiev dacă va fi ales, adăugând că Bucureştiul nu este obligat să respecte angajamentele NATO privind cheltuielile de apărare.
Creştin ortodox devotat, Georgescu se opune avortului şi căsătoriilor între homosexuali şi are o abordare "România pe primul loc", care include o impozitare diferită pentru companiile străine faţă de cele locale. El a lăudat liderii fascişti brutali ai României din anii 1930, mai consemnează agenţia citată.
Etichete: alegeri prezidentiale, calin georgescu, elena lasconi,
