Cine este Eugen Teodorovici, fost candidat independent la Primăria Capitalei. S-a retras în favoarea lui Daniel Băluță, PSD

Eugen Teodorovici are în spate o carieră de 24 de ani în instituții publice, din care peste jumătate petrecuți în domeniul fondurilor europene. A mai fost, vreme de 8 luni și jumătate, ministru PSD de Finanțe în Guvernul Ponta.

Eugen Orlando Teodorovici și-a început parcursul politic în Partidul Național Liberal, formațiune sub sigla căreia a candidat în 2008 pentru un mandat de senator de Vrancea, fără succes. Ulterior, s-a alăturat Partidului Social Democrat, unde a câștigat două mandate consecutive în Parlament: senator de Buzău în 2012 și senator de Tulcea în 2016.

În interiorul PSD, Teodorovici a ocupat și poziții de conducere, inclusiv funcția de președinte executiv.

Biografie - viață personală 

Eugen Orlando Teodorovici în vârstă de 54 de ani, s-a născut în data de 12 august 1971 în București. El este absolvent al Academiei de Studii Economice şi are un doctorat în managementul fondurilor europene.

Citește și

Un lider PNL acuză un „blat” între PSD și AUR la locale. „A obţinut doar 8 voturi din peste 2.100 posibile”

După ce a absolvit Colegiul Național ”Spiru Haret”, Eugen Teodorovici s-a înscris la Facultatea de Comerț din cadrul Academiei de Studii Economice, pe care a absolvit-o în anul 1997.

Nu a început un master imediat, ci mult mai târziu, terminându-l în 2006, la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Departamentul pentru Relații Internaționale și Integrare Europeană.

Pe plan personal, Teodorovici este divorțat și are doi copii.

Fostul ministru a fost căsătorit, însă relația s-a încheiat printr-un divorț complicat. Divorțul a fost introdus la Judecatorie în 2009.

Acesta a fost marcat de dispute publice și litigii privind împărțirea bunurilor, subiecte care au generat frecvent interes mediatic.

Activitate profesională și carieră politică

În perioada 2005 –2007, a activat în Ministerul Economiei şi Finanţelor. De asemenea, el a fost director general la Autoritatea de Management pentru Infrastructura (ex-ISPA). Între 2004 şi 2005 el a lucrat la Ministerul Finanţelor Publice şi a fost director general la Autoritatea de Management pentru Fondul de Coeziune.

În perioada 2000 – 2004, Teodorovici a lucrat la Ministerul Integrării Europene, ca director în Direcţia de Coordonarea a Programelor ISPA şi SAPARD. În perioada ianuarie – decembrie 2000, el a activat în Ministerul Afacerilor Externe, la Departamentul pentru Afaceri Europene.

Între 2009 și 2012, Eugen Orlando Teodorovici a condus Autoritatea de Audit a Curții de Conturi, instituția responsabilă cu verificarea modului în care sunt utilizate fondurile europene în România.

Ulterior, a trecut în zona executivă a politicii, devenind consilier de stat în aparatul prim-ministrului și apoi senator PSD în două mandate consecutive, reprezentând județele Buzău și Tulcea.

Teodorovici a ocupat două portofolii ministeriale majore. În 2014, a fost ministru al Fondurilor Europene în Guvernul Ponta, unde a coordonat programele post-aderare și a participat la negocieri privind cadrul financiar european.

În 2015, iar apoi în perioada 2018–2019, a preluat conducerea Ministerului Finanțelor Publice, având un rol central în politicile fiscale și bugetare ale României.

În această perioadă, a fost și membru în Consiliul de Administrație al CEC Bank, precum și reprezentant al României în Consiliul Director al Băncii Europene de Investiții.

Controverse

Eugen Teodorovici a fost implicat de-a lungul carierei politice în numeroase controverse.

De la declarații controversate și inițiative fiscale criticate, până la scandaluri legate de studii sau conflicte cu diaspora, fiecare episod a stârnit reacții ample în spațiul public și în presă.

Diploma SRI obținută fără frecventarea cursurilor

Eugen Teodorovici a recunoscut într-o emisiune TV (octombrie 2017) că a absolvit Colegiul Național de Informații al Academiei SRI în 2013, deși „nu a trecut nici măcar o dată pe acolo”, primind diploma acasă prin intermediul unei persoane necunoscute.

Declarația sa – un „autodenunț” – a generat un scandal public și a determinat conducerea SRI să declanșeze o anchetă internă.

În martie 2018, Academia SRI a suspendat activitatea Colegiului respectiv și a anunțat retragerea diplomei lui Teodorovici, constatând că acesta nu susținuse examenele, deși primise note și certificat de absolvire.

Decizia SRI a fost prezentată drept un prim pas de reformă, existând indicii că și alți politicieni obținuseră diplome în mod similar, fără cursuri.

Verificarea averii și 200.000 € nejustificați

În 2015, Agenția Națională de Integritate (ANI) a descoperit o diferență nejustificată de 204.241 de euro în averea familiei Teodorovici (Eugen Teodorovici și soția sa de la acea vreme, Florentina Costache), bani acumulați în perioada 2000–2012.

ANI a sesizat justiția, suspectând o posibilă îmbogățire nejustificată, însă cazul s-a încheiat favorabil pentru Teodorovici pe motive procedurale.

Curtea de Apel București a anulat raportul ANI, constatând că inspectorii nu l-au notificat și pe Eugen Teodorovici despre verificarea veniturilor (a fost înștiințată doar fosta soție), încălcându-i astfel dreptul la apărare.

Practic, deși cuplul deținea împreună patru terenuri și trei case în București, instanța a decis în 2016 (decizie menținută în 2019) că extinderea controlului averii asupra lui Teodorovici fără informarea sa prealabilă a viciat procedura, permițându-i astfel să scape de confiscarea sumei în litigiu.

Propunerea de a limita dreptul la muncă al românilor din diaspora

În calitate de ministru de Finanțe, Teodorovici a declanșat controverse majore când a propus la nivel UE ca românii (și alți europeni) care muncesc în străinătate să aibă un singur permis de muncă, valabil pe o perioadă limitată (maxim 5 ani) într-o anumită țară, după care să fie obligați să migreze în alt stat.

El a argumentat că astfel s-ar împiedica depopularea țărilor de origine – “dacă ajunge în Germania și tot primește drept de muncă, deci nu o să se întoarcă în veci… Maxim 5 ani și, la revedere, să te duci în altă țară”. Declarația, percepută ca o încălcare a dreptului fundamental la liberă circulație în UE, a generat un val de reacții negative.

Comisia Europeană însăși a intervenit, amintind diplomatic că libera circulație a lucrătorilor este un principiu de bază al UE, parte a pieței interne, și că această libertate se bucură de cea mai mare apreciere în rândul europenilor.

În urma scandalului, Teodorovici a încercat să clarifice că s-ar referi la o “standardizare” a legislației muncii în UE, însă declarațiile sale inițiale au rămas consemnate ca o gafă majoră, percepută ca un afront la adresa diasporei și a principiilor europene.

Ordonanța 114/2018 (“taxa pe lăcomie”) și efectele economice

În decembrie 2018, guvernul PSD (cu Teodorovici ministru de Finanțe) a adoptat în grabă OUG 114, un pachet de măsuri fiscale considerat extrem de controversat.

Ordonanța a introdus taxe și reglementări drastice: o taxă pe activele bancare (supranumită în presă “taxa pe lăcomie”), calculată inițial în funcție de indicele ROBOR, noi taxe în energie și telecomunicații, precum și modificări la fondurile de pensii private Pilon II.

Măsurile au surprins negativ mediul de afaceri și investitorii, fiind acuzate că au fost luate fără consultare și riscau să destabilizeze economia.

Reacțiile au fost virulente: bancherii au avertizat asupra impactului în sistemul financiar, companiile din energie și comunicații au protestat, iar analiștii au criticat ordonanța pentru imprevizibilitate.

Chiar și partenerii de coaliție ai PSD au creat tensiuni – ALDE (dar și UDMR, aliat parlamentar) s-au delimitat de unele prevederi, alăturându-se Opoziției în Parlament pentru a cere modificări.

Sub presiune, Eugen Teodorovici a organizat întâlniri cu sectorul bancar la începutul lui 2019, sugerând că nu dorește să “taxeze vreo bancă” și promițând revizuiri ale formulei de taxare.

Ulterior, Guvernul a amendat OUG 114 (în martie 2019) atenuând unele măsuri, însă scandalul a afectat serios credibilitatea guvernării.

Conflict cu ONG-urile și blocarea temporară a finanțării spitalului de oncologie pediatrică

În primăvara lui 2019, Eugen Teodorovici a fost în centrul unui scandal legat de sectorul ONG, după ce Ministerul de Finanțe a introdus brusc obligația ca toate organizațiile nonguvernamentale să se înscrie până la 1 aprilie 2019 într-un Registru special al ANAF.

Ordinul ministrului – adoptat pe 15 martie, fără respectarea termenului de dezbatere publică – prevedea că orice ONG neînregistrat la timp își pierde accesul la facilitățile fiscale (sponsorizări deductibile etc.), ceea ce practic putea bloca finanțarea acestor organizații.

Situația a degenerat în chiar ziua de 1 aprilie: la începutul zilei, Registrul ANAF nici măcar nu era funcțional online, astfel că toate ONG-urile erau teoretic în afara legii, în imposibilitatea de a primi donații până la remedierea situației.

Fondatoarele asociației “Dăruiește Viață” (care construiește din donații primul spital de oncologie pediatrică din România) l-au acuzat pe Teodorovici de un “atac în stil mafiot” la adresa societății civile, afirmând că ordinul impune obligații birocratice absurde, cu termene imposibile, și că astfel “poate bloca spitalul pe care 250.000 de oameni îl construiesc” din donații.

În fața indignării publice și a amenințărilor cu procese (numeroase ONG-uri au luat atitudine), Ministerul Finanțelor a dat asigurări că nimeni nu va fi sancționat pe durata înscrierii și a încercat să explice că măsura viza “transparența” finanțării ONG.

Pachete de servicii de sănătate diferențiate în funcție de contribuții

O altă controversă majoră a fost provocată de ideea lansată public de Teodorovici conform căreia asigurații ar trebui să primească servicii medicale în mod diferențiat, în raport cu cât contribuie la sistemul de sănătate.

Concret, ministrul Finanțelor a propus existența a două pachete de servicii: un pachet de bază pentru cei cu contribuția minimă și un al doilea pachet, extins, pentru cei care plătesc contribuții mai mari la CAS – “dacă plătim diferit, e normal să primim pachete diferite de servicii; ăsta cred că e sistemul logic”, a explicat el.

Declarațiile au stârnit imediat critici vehemente, inclusiv din interiorul PSD. Deputatul social-democrat Petre Florin Manole a calificat ideea drept “greșită economic și social”, afirmând că “accentuează inegalitatea dintre săraci și bogați” și creează un sistem de sănătate “discriminatoriu”, contrar principiilor constituționale și social-democrate ale echității și solidarității.

Un alt coleg, Codrin Petrea, a numit inițiativa “complet inacceptabilă”. În fața acestor reacții, Teodorovici a făcut un pas înapoi, susținând ulterior că a fost vorba doar de o opinie personală și că orice decizie aparține Ministerului Sănătății. Totuși, episodul a alimentat percepția publică a unei atitudini cinice față de accesul universal la servicii medicale, contrară mesajului social al partidului.

Ce promite Teodorovici că va face în București, dacă este ales primar general

Candidatul independent la Primăria Capitalei, Eugen Teodorovici, propune refacerea serelor din jurul Bucureștiului și construirea a patru mall-uri țărănești în care producătorul vinde direct.

''Bucureștiul merită (din nou) produse românești, proaspete și la un preț corect. De asta refacem serele din jurul Capitalei și construim patru mall-uri țărănești în care producătorul vinde direct, iar tu cumperi fără intermediari și fără artificii. Așa susținem agricultorii români și scoatem Bucureștiul din dependența de importuri scumpe. Simplu și sănătos pentru toți'', a scris el pe Facebook.

Parcare „la 1 leu”

Fostul ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici promite să micșoreze costul parcării.

„Din 8 decembrie, ca primar general, parcarea în București va fi doar un singur leu. De la 5 lei, cât este astăzi ora de parcare în București și chiar mai mult, va fi doar un singur leu pe oră, oriunde în București. Dacă vrei să vezi ce am de gând să fac pentru București, dă-mi un follow și vei vedea toate măsurile mele”, a transmis el.

Programul propus de Eugen Orlando Teodorovici pentru București se concentrează pe infrastructură majoră, atragerea finanțărilor private și reducerea risipei administrative.

Candidatul propune două axe de subtraversare care să scoată traficul greu din oraș, tuneluri finanțate integral din mediul privat și parcări mari construite prin parteneriate public–private.

În plan administrativ, Teodorovici vizează management unic pentru spitale, desființarea ASSMB, reorganizarea instituțiilor subordonate și criterii stricte de performanță.

Programul mai include gratuitate extinsă la metrou, atragerea tinerilor antreprenori prin facilități fiscale, un singur operator de salubritate și investiții masive în termoficare, calitatea aerului și reducerea traficului poluant.

Averea lui Eugen Orlando Teodorovici: proprietăți numeroase, chirii consistente și datorii de peste 695.000 de euro

În ultima declarație de avere, depusă în 2024, Teodorovici spune că are patru terenuri intravilane, trei case și un apartament.

Potrivit documentului oficial, Teodorovici deține împreună cu fosta soție mai multe terenuri intravilane în București și Otopeni, achiziționate între 2001 și 2007, cu suprafețe cuprinse între 166 și 1.035 de metri pătrați.

Pe lângă terenuri, el declară și mai multe clădiri:

• două case de locuit în București, cu suprafețe de 220 mp și 440 mp,
• un imobil de 70 mp,
• un apartament de 64 mp moștenit în 1994, singura proprietate deținută integral.

Restul imobilelor sunt în coproprietate, câte 50% pentru fiecare dintre cei doi foști soți.

Nu apar autoturisme, bijuterii sau alte bunuri de valoare în declarație.

Participații la firme și alte active declarate

Teodorovici figurează ca acționar în trei companii:

• CARE Romania SA – 6.000 de acțiuni, evaluate la 60.000 de lei,
• TMC Romteam Business SRL – 140 părți sociale, în valoare totală de 1.400 de lei,
• Green Agra SRL – 50 părți sociale, echivalentul a 500 de lei.

La acestea se adaugă un titlu FPS Muntenia, cu valoare simbolică de 1 leu.

Datorii bancare de peste 695.000 de euro

O parte importantă a declarației o reprezintă creditele în derulare. Fostul ministru are trei împrumuturi mari, toate în euro:

• două credite la BCR, scadente în 2045, cu solduri de 352.230 euro și 221.317 euro,
• un credit la Credit Europe Bank, scadent în 2033, în valoare de 121.823 euro.

În total, datoriile declarate însumează peste 695.000 de euro.

Venituri: salariu modest, chirii consistente

În 2023, Teodorovici a încasat 14.107 lei ca director în cadrul Curții de Conturi.

În schimb, principalele venituri provin din două contracte de închiriere, declarate împreună cu fosta soție:

• 32.400 euro anual,
• 9.600 euro anual.

Nu apar venituri din investiții, activități independente, pensii sau alte surse.

Articol recomandat de sport.ro

Răbufnirea lui Olăroiu: românul a spus tot după eliminarea Emiratelor din FIFA Arab Cup