5 milioane de euro au transformat o comunitate din Cluj intr-o atractie turistica. Peisajul te face sa te simti ca in Austria

×
Publicitate

"Cine se teme de apa nu mananca peste!" Asa suna principiul curajos pe care o comunitate din Cluj s-a ridicat din necunoscut.

Cu bani europeni, oamenii din Sancraiu au construit una din cele mai noi destinatii turistice din Romania. Cinci milioane de euro s-au cheltuit pentru infrastructura, amenajarea de pensiuni traditionale si promovare.

Curand, au aparut si rezultatele. Turisti din Ungaria, Italia, Franta sau Danemarca au ales deja micuta localitate drept destinatie de vacanta. Era si firesc, intr-un fel. Comuna cu 1.800 de locuitori arata la fel de bine ca pitorestile sate franceze, de exemplu.

Conteaza, poate, si un mic amanunt inedit: Sancraiu are propria agentie de turism, iar ofertele localnicilor ajung la toate targurile din tara si din strainatate.

Peisajul poate naste confuzii. Nu ne aflam nici in Franta, nici in Elvetia, nici in Austria. Curatenia surprinzator de vestica e cat se poate de romaneasca. Si n-a fost nevoie de o aglomeratie de intelectuali pentru ca un colt de tarisoara sa respire o gura de aer proaspat si civilizat. Ci de o comuna cu 1.800 de locuitori pusi pe treaba. Suntem la Sancraiu, la 60 de kilometri de Cluj.

In 2007, comuna avea o cu totul alta fata. Se putea ajunge aici doar cu masina de teren. Notiunea de drum macar decent parea rupta dintr-un viitor indepartat. Nici vorba de trotuare, sistem de canalizare, apa sau pur si simplu investitii in estetica localitatii.

Din 2008, lucrurile au inceput sa se schimbe. Edilii au sesizat potentialul turistic al zonei si au cuplat rapid informatiile: aveau nevoie de banii Europei.

"In 2008, la prima sesiune de depunere a proiectelor, am reusit sa obtinem 2.5 milioane de euro", spune Andrei Gheorghe Poka, primarul din Sancraiu.

In comuna, sunt acum 46 de pensiuni. Pe cele mai multe, proprietarii le-au renovat odata cu primii banuti europeni intrati in conturi. Doamna Ilona s-a apucat de investitii la 65 de ani. A amenajat in stil traditional o casa cocheta, cu trei camere. Turistii sunt fascinati de ceea ce gasesc in interior.

"Am incercat sa facem camerele in stil traditional , popular cu obiceiurile de la noi, peretarii pe care-I vedeti sunt facuti de mine. Prin faptul ca s-a dezvoltat satul s-a raspandit turismul. Nu mai e noroi, avem lumina, telefoane. Fara banii astia europeni nu se intampla nimic, pentru ca... de unde? Nu venea nimeni, iar pentru banii astia trebuie luptat foarte mult. Avem turistii care revin de la an la an si observa schimbarile din sat", spune Ilona Rigo, proprietara unei pensiuni.

Si Attila a simtit ca vantul european aduce profit. N-a ezitat sa-si transforme o parte din casa in pensiune, in urma cu trei ani. Iarna e singurul anotimp in care o are la dispozitie doar pentru el. In rest, gazduieste turisti din Ungaria, Italia, Franta sau Danemarca.

Attila Csaki, proprietar de pensiune: "Daca nu erau acest bani europeni, niciodata n-am fi ajuns sa avem drumuri, ulite asflatate, santuri, trotuare. Cu fondurile astea europene este de lucru, dar cei care spun mereu ca este greu si nu avem curaj sa ne apucam… vorba aia: Cine se teme de apa, nu mananca peste.

Localnicii mai au un atu dificil de intuit. Un fost profesor, ramas somer, a pus la punct o agentie de turism. Omul a inceput sa promoveze zona pe la diverse targuri de profil de peste hotare.

Vincze Istvan, manager agentie de turism: "Sunt pensiuni de mici dimensiuni, cu doua, trei, patru camere, iar daca vine un autocar mai mare cu 40-50 de turisti ii impartim in sat."

Frank si Helga, de exemplu, s-au indragostit de ceea ce au gasit in Romania.

"Vrem ceva nou, natura, liniste, relaxare. In nopti diferite dormim tot la alti oameni. Ne place mancarea romaneasca, toata ziua mancam!", spune Helga.

Sancraiu e un caz fericit. Cei de-acolo nu s-au cramponat in birocratie. S-au pus pe facut dosare si au stors de la Europa-mama cat au putut de mult. Fondurile au fost directionate inteligent. O parte catre dezvoltarea propriu-zisa. O alta, pentru promovarea traditiilor si a obiceiurilor zonei.

"Avem o comuna cu care ne putem mandri , fara banii astia nu se putea face nimic. Suntem foarte mandri”, spune o localnica.

Important este si ca lucrurile sa mearga mai departe. A fost amenajata deja o baza sportiva, unde se tin turnee internationale de fotbal pentru copii. Stadionul are pista pentru atletism. Cu un milion de lei, locul in care pasteau vitele in urma cu sase ani s-a schimbat radical.

Cu bani de la Banca Mondiala au mai fost cladite o scoala si un internat pentru pustii care vin din cele cinci sate ce tin de comuna.

Evident, de facut ar mai fi destule, spun edilii. Care vor acum musai sa aiba si centru de informare turistica. Bineinteles, vor apela tot la banii Europei.

 

Articol recomandat de sport.ro
Iubita lui Jude Bellingham a dat peste cap internetul cu ultima postare
Iubita lui Jude Bellingham a dat peste cap internetul cu ultima postare
Citește și...
La 99 de ani, o femeie din Alba Iulia s-a dus la vot asteptand "respect" de la alesi. "Trebuia sa fac asta"

Elisabeta Joldea din Alba Iulia s-a dus la vot, la cei 99 de ani ai sai, spunand ca "trebuia" sa faca asta si asteptand de la cei alesi "respect" si "sa aduca ceva bine in tara".

Marius Boroi, omul care a plantat bani europeni in Gradina din Constanta. "Sa iei 25.000 de euro, bani gramada, e mare lucru"

In comuna Gradina, din judetul Constanta, Uniunea Europeana a devenit cunoscuta prin intermediul lui Marius Boroi, un tanar crescut la oras. El s-a incapatanat sa faca bani din pamantul bunicilor lui.

MAI: "Alegerile nu au fost marcate de incidente majore". Ce fel de incalcari ale legii au existat, totusi, duminica

Au fost alegeri fara incidente majore - este concluzia prezentata luni de Ministerul de Interne.

Recomandări
Ecuația cu 47 de necunoscute a Guvernului Mureșan. Premierul desemnat are 10 zile să obțină voturile necesare

România are o nouă nominalizare pentru funcția de premier. Președintele Nicușor Dan a făcut anunțul după mai bine de șase ore de consultări cu partidele politice și aproape cinci luni de interimat guvernamental.

Piața neagră a meditațiilor. Profesorii ar fi ascuns peste un miliard de lei de ANAF

După o creștere constantă, în 2025, mai puțini profesori au declarat la ANAF venituri din meditații. Doar 12.500 de cadre didactice, din 250.000, au plătit impozit pentru banii primiți, după ce au pregătit elevi în privat.  

ADDA, despre boala Lyme și momentul în care a trebuit să o ia de la capăt: „Am crezut că sunt nebună”

Un diagnostic, ani de întrebări fără răspuns și decizia de a o lua de la capăt. ADDA este invitata primului episod al podcastului „Punct. Și de la capăt” cu Cosmin Stan.