Alegeri europarlamentare 2014: Cum influenteaza boicotul rezultatele finale. Europarlamentarii sunt alesi proportional
Europarlamentarii din partea Romaniei isi vor adjudeca mandatul printr-un sistem de vot proportional, astfel incat fiecare optiune a alegatorului, inclusiv absenta de la urne, determina rezultatul final care va stabili ierarhia partidelor.
La alegerile de duminica, 25 mai, fiecare cetatean cu drept de vot are de ales o singura lista de candidati propusa de unul dintre partide ori aliante sau poate opta pentru a vota un singur candidat dintre cei independenti, scrie Mediafax.
In total, 15 formatiuni politice au liste de candidati pentru europarlamentare, adica 572 de candidati aflati pe listele, dar si opt candidati independenti.
Astfel, fiecare partid prezinta pe buletinul de vot optiunea sa de candidati care sa obtina mandatul de cinci ani in Parlamentul European.
Alianta electorala PSD-UNPR-PC, PDL, PNL, PMP, UDMR, PPDD, PNTCD, Forta Civica, PRM, Partidul Noua Republica, Partidul Ecologist Roman, Partidul Verde, Partidul Alternativa Socialista, Alianta Nationala a Agricultorilor si Partidul Dreptatii Sociale sunt formatiunile care se afla in competitie la scrutinul de duminica.
Candidatii independenti sunt: Georgiana-Corina Ungureanu, Constantin-Titian Filip, Danut Liga, Paul Purea, Iulian Capsali Pericle, Peter Costea, Mircea Diaconu si Valentin Eugen Daeanu.
Potrivit legii, membrii din Romania in Parlamentul European sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
La finalul scrutinului, Biroul Electoral Central va centraliza voturile exprimate atat in Romania, cat si in sectiile de votare din strainatate. BEC este cel care stabileste alocarea celor 32 de mandate de europarlamentari, in functie de numarul de voturi obtinut de fiecare partid, alianta sau candidat independent.
Atribuirea mandatelor se face in mod proportional prin ceea ce se numeste metoda d'Hondt. Legea pentru organizarea alegerilor europarlamentare stabileste, insa, o serie de criterii care sunt luate in calcul in acest proces de alocare a mandatelor. Astfel, conteaza in aceasta etapa voturile valabil exprimate si doar voturile formatiunilor care au depasit pragul electoral de 5% din totalul voturilor valabil exprimate. Partidele care obtin sub 5% nu pot adjudeca mandate de europarlamentar.
Astfel, BEC constata numarul total al voturilor valabil exprimate la nivelul intregii tari, la care se adauga voturile sectiilor din strainatate. Acest numar este impartit la numarul de mandate, 32 in cazul Romaniei, pentru a obtine un coeficient electoral, care inseamna de fapt "cate voturi valabil exprimate sunt necesare pentru un mandat de europarlamentar".
Daca un candidat independent atinge acest coeficient electoral, acesta obtine mandatul de europarlamentar.
De asemenea, numarul de mandate obtinut de partidele sau aliantele care depasesc pragul de 5% este stabilit in functie de numarul de voturi valabil exprimate in favoarea acelei formatiuni politice, raportat la coeficientul electoral.
Adica, de pe lista de candidati a fiecarui partid sau aliante vor intra in Parlamentul European atatia pretendenti cati rezulta din impartirea numarului de voturi castigate la coeficientul electoral. De pe fiecare lista de candidati primii care primesc mandatul sunt cei aflati in fruntea listei partidului.
Efectul acestui sistem electoral proportional este acela ca voturile valabil exprimate obtinute de partidele care nu intrunesc pragul de 5% sunt realocate formatiunilor care depasesc acest prag. Aceste voturi sunt redistribuite, de asemenea, in mod proportional, astfel incat formatiunile care au intrunit cele mai multe optiuni populare beneficiaza de un spor suplimentar la alocarea mandatelor. Totodata, partidele care au obtinut mai putine voturi, dar au depasit pragul electoral, vor primi in mod proportional mai putine voturi.
Un alt efect al sistemului electoral de la europarlamentare este acela ca scrutinul este valabil indiferent de prezenta la urne a alegatorilor, deoarece legea nu stabileste un prag minim de prezenta, cum este in cazul referendumurilor. Acest lucru face ca rezultatul alegerilor europarlamentare, pe fondul unei prezente scazute la urne, sa fie determinat in mare masura de mobilizarea simpatizantilor partidelor politice.
Cu cat vin mai putini alegatori la vot, cu atat ponderea electoratului fidel unor formatiuni determina intr-o mai mare masura rezultatul, astfel incat partidele cu capacitate mai mare de mobilizare a propriilor simpatizanti sunt avantajate.
Potrivit legii de organizare a alegerilor europarlamentare, scrutinul poate fi anulat doar in cazul in care frauda electorala se dovedeste a influenta mecanismul de atribuire a mandatelor.
O eventuala cerere de anulare a alegerilor pentru frauda se poate face numai de catre formatiunile politice sau candidatii independenti care au participat la alegeri, fiind necesara motivarea temeinica a solicitarii si dovezile pe care se intemeiaza.
Etichete: alegeri europarlamentare,
.webp)
