Pentru aceste alegeri parlamentare, primele de la începutul ofensivei din Ucraina din februarie 2022, rușii trebuie să-i aleagă pe cei 450 de deputați din camera inferioară a parlamentului, unde partidul prezidențial „Rusia Unită” se bucură de o largă majoritate încă de la precedentele alegeri din 2021, potrivit News.ro.
Votul urmează să aibă loc și în teritoriile din estul Ucrainei ocupate, anexate de Moscova.
„Nu este vorba despre a ști dacă Rusia Unită va câștiga aceste alegeri sau nu”, a declarat pentru AFP politologul rus Nikolai Petrov, de la centrul de reflecție New Eurasian Strategies Centre (NEST). „Din acest punct de vedere, rezultatul este prestabilit”, subliniază el.
În fața partidului „Rusia Unită”, au fost autorizate să participe la alegeri doar formațiunile care îl susțin, în diferite grade, pe Vladimir Putin și continuarea ofensivei sale din Ucraina - comuniștii din KPRF, naționaliștii din LDPR, conservatorii din „Rusia Justă” și liberalii din Partidul „Oamenii Noi”.
Singura formațiune care s-a opus frontal conflictului, Iabloko („Mărul”, în rusă), a fost inițial autorizată să participe la scrutin, înainte de a fi exclusă de către justiție luna trecută, într-un context de represiune tot mai intensă împotriva oricărei forme de opoziție.
„Dacă înregistrarea partidului Iabloko la alegeri nu ar fi fost anulată, aș fi votat, desigur, pentru ei”, explică Evdokia, o studentă moscovită de 18 ani. Votul ei va merge în aceste condiții către „Oamenii Noi”, un partid de orientare liberală. A vota pentru acest partid, care se opune restricțiilor impuse de autorități asupra internetului, „este un rău mai mic”, explică tânăra.
Participarea la vot, singura miză a lui Putin
În capitală, foarte puține afișe electorale acoperă pereții. Singurele indicii că urmează să aibă loc un scrutin sunt afișe ale autorităților care încurajează participarea la vot, purtând sloganul: „Vocea ta este forța Rusiei”.
Calificând scrutinul drept unul „destul de fictiv”, un diplomat dintr-o țară europeană consideră totuși că Kremlinul „ia acest exercițiu în serios”. Acesta „se va strădui să garanteze o rată de participare ridicată și aparența unui sprijin puternic pentru partidul președintelui”, a declarat pentru AFP acest observator care a solicitat să rămână anonim. Pentru că - și aceasta este miza principală - scrutinul va servi drept indicator al nemulțumirii populației față de un conflict care a provocat sute de mii de morți și răniți și care continuă să afecteze viața de zi cu zi a rușilor, chiar și a celor care locuiesc la sute de kilometri distanță de Ucraina.
Kievul a intensificat atacurile de lungă distanță împotriva infrastructurilor energetice și a întreprinderilor private, în special a giganților comerțului electronic Wildberries și Ozon, provocând victime în rândul populației civile, penurie de benzină și pagube materiale de miliarde de ruble.
Exclusă de la alegeri, opoziția din exil a chemat toți „rușii care se opun războiului” să voteze împotriva partidului lui Vladimir Putin în aceeași zi și la aceeași oră, pe 20 septembrie, la prânz, pentru a-și arăta numărul.
Un alt subiect care planează asupra acestor alegeri: teama unei noi mobilizări după modelul „mobilizării parțiale” a 300.000 de rezerviști din septembrie 2022.
De când președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că această măsură va fi anunțată „toamna”, după alegerile parlamentare, omologul său rus și anturajul său au respins în repetate rânduri acest „scenariu”, extrem de nepopular chiar și în cercurile elitiste de la Moscova.
„Nu pare a fi cazul”, estimează Tatiana Stanovaia, de la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia, interzis în Rusia ca organizație „nedorită”. Autoritățile „au depus eforturi enorme pentru a-i convinge pe ruși că nu au de ce să-și facă griji. Prin urmare, cred că nu vom asista la un nou val de mobilizare”, a declarat ea pentru AFP.
Prin câștigarea alegerilor parlamentare, Vladimir Putin va obține astfel, potrivit Tatianei Stanovaia, „confirmarea legitimității sale și a războiului”, căruia nicio inițiativă diplomatică nu a reușit încă să-i pună capăt.
