(P) Agenția Europeană de Mediu poziționează România în topul țărilor afectate de poluarea aerului
De o bună perioadă, problemele ecologice care amenințau viitorul planetei nu se mai plasează într-o zonă abstractă, ci au început să-și găsească, dacă nu rezolvarea, măcar ameliorarea, depășind stadiul de concept și perspectivă intangibilă.
Organismele statale sunt primele care au luat măsuri viabile, ale căror rezultate sunt deja evidente.
Un astfel de efect a fost sesizat în privința poluării atmosferice – una dintre principalele cauze de îmbolnăvire și deces prematur în statele industrializate, în ultimul secol.
Agenția Europeană de Mediu anunță o îmbunătățire a calității aerului, fapt care a condus spre o reducere considerabilă a ratei de decese premature cauzate de poluarea atmosferică, pe plan european.
Într-un studiu publicat pe site-ul oficial, AEM (EEA) prezintă o evaluare a efectelor expunerii la particulele fine cu potențial nociv asupra sănătății populației europene, în special în mediul urban.
„Planul de acțiune al UE privind poluarea zero urmărește reducerea numărului de decese premature cauzate de particulele fine (PM2.5), cu cel puțin 55% până în 2030, față de nivelurile din 2005.
Între 2005 și 2019, numărul deceselor premature din UE atribuite PM2.5 a scăzut cu 33%. Dacă numărul deceselor premature continuă să scadă în acest ritm, obiectivul de 55% va fi atins până în 2032 la nivelul UE. În 2019, ca și în anii precedenți, cele mai mari numere de decese pe cap de locuitor au fost raportate în regiunile balcanice, unde arderea combustibilului solid provoacă niveluri ridicate de PM2.5, iar cele mai scăzute cifre sunt în regiunile scandinave, unde nivelurile de PM2.5 sunt mai scăzute.
Pe plan european, poluarea aerului este una dintre principalele cauze ale morții premature și ale bolilor și reprezintă cel mai mare risc pentru mediu și sănătatea locuitorilor. Încărcătura de particule fine cunoscute sub denumirea de PM2.5 reprezintă principalul poluant atmosferic și are cele mai grave efecte asupra sănătății umane.
European Green Deal solicită Comisiei Europene să revizuiască standardele UE de calitate a aerului, pentru a le aduce mai mult în conformitate cu cele mai recente recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), privind calitatea aerului. Ca răspuns, planul de acțiune al UE privind poluarea zero stabilește obiectivul de a reduce numărul de decese premature cauzate de PM2.5 cu cel puțin 55% până în 2030, față de nivelurile din 2005.
AEM estimează că, în anul 2005, aproape o jumătate de million de oameni din 27 de state membre UE au decedat din cauza problemelor de sănătate cauzate de poluarea aerului, însă, datorită măsurilor luate pe parcurs, rata mortalității a scăzut cu circa 33%, ajungând la 307.000 de persoane.
Expunerea la concentrațiile de particule PM2.5 a scăzut anual cu un procentaj de circa 22% în intervalul calendaristic 2005-2018. În plus, expunerea populației din mediul urban al UE, la concentrațiile de particule PM2.5, a scăzut de la 97%, cât se înregistrase în 2005, la 61%, în 2019.
Aceste îmbunătățiri sunt rezultatul politicilor naționale și regionale, care au vizat, de exemplu, modernizarea sistemelor de termoficare - principala sursă a microparticulelor PM2.5 - și implementarea Directivei privind angajamentele naționale de reducere a emisiilor, care a contribuit la o scădere a emisiilor de PM2.5 cu 29 % între 2005 și 2019, în cadrul UE.
Există un prognostic optimist care prevede atingerea planului de acțiune pentru poluare zero până în 2032, adică o scădere cu 55% a numărului de decese premature atribuite poluării aerului.
Cu toate acestea, reducerea concentrațiilor de PM2.5 la ritmul actual, propus pentru următorul deceniu, va fi o provocare. Pentru a îndeplini acest obiectiv, statele membre vor trebui să își pună în aplicare pe deplin programele naționale de control al poluării atmosferice și să aplice toate măsurile necesare pentru a-și atinge obiectivele privind clima și energia pentru 2030. (…)
În general, estimările sugerează că regiunile din Balcani au cel mai mare număr de decese premature atribuite microparticulelor PM2.5 la 100.000 de locuitori, în special zone din Bulgaria și Serbia. Acesta este rezultatul arderii combustibililor solizi pentru încălzirea locuinței și, de asemenea, industrializării din aceste regiuni. În schimb, regiunile din peninsula Scandinavă, în special în Norvegia și Suedia, unde concentrațiile de PM2.5 tind să fie scăzute, au cel mai mic număr de decese premature la 100.000 de locuitori.”
Sursa : https://www.eea.europa.eu/ims/health-impacts-of-exposure-to
Tot Agenția Europeană a Mediului plasează țara noastă pe locurile fruntașe în privința deceselor cauzate de poluarea aerului, evaluare întocmită pentru intervalul calendaristic 2014-2017. Cu un număr estimativ de aproape 20.000 decese, România este devansată de state puternic industrializate și cu populații mai numeroase, precum Spania (45.000), Polonia (38.000), Italia (61.000), Franta (64.000), Marea Britanie (65.000) și Germania (81.000).
În România, calitatea aerului este evaluată de autoritatea publică pentru protecția mediului, formată din Agenția Națională și Ministerul Mediului.
Pe întreaga suprafață a României se află peste 100 de stații care monitorizează parametrii de calitate ai aerului, iar acestea alcătuiesc Rețeaua Naționala de Monitorizare a Calităţii Aerului, aflată în administrarea Guvernului României. RNMCA reprezintă principala autoritate în a cărei răspundere intră această activitate, alături de primării și consilii județene și municipale.
În ciuda faptului că, pe plan european, problema calității aerului înregistrează o ameliorare considerabilă, situația din țara noastră rămâne dramatică. Ea este cauzată, în special, de calitatea slabă a vehiculelor - însumând autoturisme, autoutilitare grele și ușoare, mijloace de transport public etc. Ele nu mai sunt conforme cu normele de mediu, multe având termenul de funcționare depășit, dar, cu toate acestea, sunt încă în uz.
„Per ansamblu, aportul cel mai ridicat la emisiile totale de NOx este adus de autoturisme (47,2%) și vehicule utilitare grele (18,7%), urmate de autobuze (16,9%) și de vehicule utilitare ușoare (16,5%). Pentru emisiile totale de PM10 aportul cel mai ridicat este adus de autoturisme (48,7%) și vehicule utilitare ușoare (26,5%), urmate de vehicule utilitare grele (12,3%) și autobuze (12,1%).
Se poate observa de asemenea că distribuția emisiilor de poluanți pe principalele categorii de autovehicule scoate în evidență o contribuție mare a vehiculelor grele și a autobuzelor la nivelul total al emisiilor relativ la numărul total de autovehicule din această clasă pentru poluanți precum NOx și PM10.” - Raport privind Etapa a II-a din cadrul proiectului PLANURI DE CALITATE A AERULUI AMBIENTAL DIN MUNICIPIUL BUCUREŞTI (2018-2022), întocmit de Consiliul General al Municipiului București
Însă, pe lângă autoturismele învechite, există și alți factori care cresc nivelul de poluare a aerului, precum sistemele de climatizare, fie că sunt moderne (centrale cu gaz) sau rudimentare. Trebuie menționat că, în 43% dintre locuințele din mediul rural, încălzirea încă se obține prin arderea lemnului și cărbunelui, care emană cantități considerabile de microparticule poluante.
În paralel cu planurile și strategiile pe termen mediu și lung, puse la dispoziție de instituțiile de stat, în vederea reducerii poluării atmosferice, companiile private au devenit și ele, din ce în ce mai conștiente cu privire la obligațiile pe care le au. În această direcție, persoanele juridice pot apela la specialiștii din cadrul unei companii de consultanță de mediu, precum Stratos Management, pentru a evalua amprenta de carbon generată în urma activităților curente și pentru a beneficia de orice tip de consiliere cu privire la îndatoririle ce țin de protecția mediului.
Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.
