Furtuna ce a terorizat Europa se apropie vertiginos de România. Se anunță fenomene extreme

×
Codul embed a fost copiat

Furtuna violentă care a ucis opt oameni în Europa a provocat haos în transporturi și a lăsat în beznă zeci de mii de localități se apropie periculos de mult de România.

La noi, vântul a prins de ieri putere și în unele locuri s-au înregistrat fenomene neobișnuite pentru iarnă. Ninsorile au fost însoțite de tunete și fulgere ori a plouat cu grindină.

Și veștile nu sunt bune. În zonele înalte de munte se vor înregistra peste o sută de kilometri pe oră la rafală, cel puțin până în miercuri seară, când expiră codul galben.

În Petroşani oamenii au fost martorii unui fenomen meteo rar pentru această perioadă. Ninsoarea a fost însoţită de tunete şi fulgere.

Scene similare s-au derulat şi pe Muntele Mic - în Caraş-Severin.

Citește și
Avertizare de vreme severă
Cod galben de vreme rea în mai multe județe. Rafalele de vânt ajung la 100 km/h
De ce „urăște” Donald Trump Ucraina. În 2019 i-a spui lui Zelenski: „Ucraina știe multe despre asta”

Neobişnuit pentru o lună de iarnă a fost şi ceea ce s-a întâmplat în Gurahontz - judeţul Arad. Localnicii au filmat drumuri acoperite de grindină.

În Maramureş, un fenomen asemantor unei furtuni de zăpadă a fost însoţit de căderi de gheaţă. Iar la Pecica - în Arad - vântul a luat pe sus acoperişul unei clădiri care este abandonată.

Şi în Caransebeş, vizat marți de cod portocaliu de vreme severă, vijelia a fost atât de puternică încât acoperişul unui atelier auto a fost aruncat peste trei maşini.

Reprezentanţii Administraţiei Naţionale de Meteorologie susţin că acest episod de vreme rea a fost provocat de fronturi atmosferice care au legătură cu furtuna Ciara, care a răvăşit Europa şi a provocat haos în transporturi.

Oana Catrina, meteorolog ANM: „Are legătură, dar în mică parte pentru că repet pe noi nu ne-a traversat un front atmosferic principal al acelei vaste arii depresionare de origine nord-atlantica, ci o periferie frontală. Asta este şi motivul pentru care la noi intensificările vântului nu au fost la intensitatea celor ce s-au înregistrat în ţările din Europa Centrală."

Practic, furtuna Ciara a pornit de undeva din Atlantic şi a măturat nord-vestul Europei până în Peninsulă Scandinavă având viteze de până la 170 km/oră. Ca să vă faceţi o idee despre impactul acesteia, imaginaţi-vă un elicopter care trece în viteză şi spulbera aerul din jur.

Păstrând proporţiile evident, la fel şi cu această furtună, a secerat această regiune, a destabilizat fronturile de aer mai peste tot prin Europa până la noi. E adevărat că în România intensitatea vântului a fost mai mică, dar totuşi destul de serioasă de 70 până la 100 km/oră, mai ales pe crestele muntoase.

Furtuna Ciara a lovit prima dată sâmbătă după-amiaza, în Irlanda. S-a indrepat apoi spre Marea Britanie şi ulterior şi-a făcut drum spre nord-vestul Europei.

În nordul Germanei, vântul a atins 160 kilometri pe oră şi a doborât oamenii pe stradă.

În Cehia, mai multe persoane au fost rănite în accidente provocate de rafalele violente. Vântul a bătut cu peste 180 de kilometri pe oră şi a pus la pământ copaci. Arborii au căzut pe şosele sau peste liniile de înaltă tensiune, astfel că a fost afectat şi traficul feroviar. 290 de mii de locuinţe au rămas fără curent electric. Pompierii şi echipajele de salvare au avut zeci de intervenţii.

Furtuna a provocat pagube şi în Belgia. Stadionul din oraşul Gent (Ghent), o construcţie nouă, nu a rezistat în fatza vântului turbat, iar acum trebuie să intre în reparaţii.

Pe de altă parte, rafalele puternice au adus un beneficiu neaşteptat în Germania. Turbinele eoliene au produs o cantitate record de energie electrică - echivalentul a 44 de centrale nucleare.

În România, turbinele eoliene au generat pe 8 februarie peste 20% din energia electrică produsă în România. În perioada codurilor de vânt extrem turbinele au fost oprite însă de operatori pentru că există pericolul ca acestea să fie avariate. Duminica producţia a fost aproape zero. Repornirea lor la capacitate totală s-a făcut abia lu

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!
NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!
Citește și...
Când începe Postul Paștelui 2020. Ce trebuie să știm
Când începe Postul Paștelui 2020. Ce trebuie să știm

În anul 2020, Paștele ortodox pică pe 19 aprilie, în vreme ce Paștele catolic pică pe 12 aprilie.

Cod galben de vreme rea în mai multe județe. Rafalele de vânt ajung la 100 km/h
Cod galben de vreme rea în mai multe județe. Rafalele de vânt ajung la 100 km/h

Administrația Națională de Meteorologie a emis, marți seară, noi atenționări Cod galben de vreme rea, care afectează mai multe județe din țară.

Cod roșu de vreme rea într-o țară europeană. Avertizare făcută de MAE
Cod roșu de vreme rea într-o țară europeană. Avertizare făcută de MAE

Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Slovenia că Agenţia locală pentru mediu a emis un cod roşu pentru întreg teritoriul ţării.

Recomandări
Israelul atacă Iranul. Explozii puternice și în sudul Siriei
Israelul atacă Iranul. Explozii puternice și în sudul Siriei

Israelul a lansat un atac asupra Iranului ca răzbunare pentru atacurile iraniene asupra teritoriului său de la sfârşitul săptămânii trecute, a declarat ABC News joi seară, citând un înalt oficial american, transmite vineri AFP.

Tehnologia care poate apăra România în cazul unui atac cu rachete balistice. A fost testată cu succes de Israel și SUA
Tehnologia care poate apăra România în cazul unui atac cu rachete balistice. A fost testată cu succes de Israel și SUA

Israelul și Statele Unite au folosit pentru prima oară într-o situație reală interceptoarele de rachete balistice împotriva proiectilelor lansate de Iran.

România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc
România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc

"Masa caldă" în școli este în peste 60% din cazuri un sendviș sau un pachet cu hrană rece. Programul național funcționează doar într-o treime dintre școlile alese de Ministerul Educației, care dă vina pe incompetența autorităților locale.