O noua tara ar putea aparea in curand in sud-estul Europei. Presedintele ei isi declara “afectiunea” fata de Rusia
Incepand din noiembrie, o regiune din Balcani ar putea intra pe drumul spre dobandirea independentei, creand astfel premisele pentru un conflict deschis la nici 300 de kilometri de granitele Romaniei.
15 noiembrie: retineti aceasta data, fiindca ar putea fi ziua in care Republica Srpska face primul pas spre independenta completa. Este ziua in care cetatenii acestei “entitati” – termenul oficial pentru Srpska, una dintre partile componente ale Bosniei-Hertegovina – voteaza daca mai accepta sau nu autoritatea Inaltului Reprezentant al Comunitatii Internationale. Inaltul Reprezentant este “arbitrul” impus prin Acordurile de la Dayton, ce au pus capat conflictului sangeros din Bosnia si Hertegovina. El are puterea de a demite oficiali si a impune legi in cazul in care constata ca Acordurile au fost incalcate iar pacea fragila din Bosnia-Hertegovina ar fi astfel amenintata.
Referendumul din 15 noiembrie a fost initiat de Milorad Dodik, presedintele Republicii Srpska, si are o singura intrebare: “Sustineti impunerea neconstitutionala si neautorizata a legilor de catre Inaltul Reprezentant al Comunitatii Internationale in Bosnia-Hertegovina, in special a legilor privind Curtea si Parchetul din Bosnia si Hertegovina, si implementarea acestor decizii pe teritoriul Republicii Srpska?”
Pe scurt, o majoritate de NU la referendum ar insemna ca “entitatea” sarba din Bosnia si Hertegovina refuza sa recunoasca Curtea si Parchetul instituite de Acordurile de la Dayton ca autoritate suprema in domeniul judiciar si isi aroga dreptul de a respinge deciziile Inaltului Reprezentant. Practic, o negare a Acordurilor care acum doua decenii au pus capat razboiului din fosta republica iugoslava - si care includ si Constitutia in vigoare.
Motivul invocat de liderul de la Bania Luka e acela ca respectivele instante judecatoresti inchid ochii la crimele de razboi ale “bosniacilor”, dar ii pedepsesc sever pe sarbi. Dodik e cunoscut pentru luarile sale de pozitie nationaliste, dar si pentru faptul ca a fost urmarit de procurorii germani intr-un dosar de coruptie care, insa, s-a blocat in instantele din Srpska.
Iar ca intentiile sale sa fie clare, Dodik a precizat, cu ocazia realegerii sale ca presedinte in aprilie, ca intentioneaza sa organizeze si un referendum privind independenta, in 2018 - in cazul in care “nu apar semne vizibile de stabilizare si respect privind pozitia internationala a Republicii Srpska” si daca aceasta nu primeste pana in 2017 controlul complet asupra puterii judecatoresti. Mai simplu spus, daca nu primeste independenta “de facto” in urmatorii 3 ani, va organiza un referendum care sa consfinteasca independenta “de jure”.
Referendumul din 15 noiembrie a fost criticat chiar si de premierul sarb, care i-a cerut in iulie lui Dodik sa reconsidere decizia organizarii acestuia. Liderul din Srpska a promis ca se va gandi, dar nu s-a abatut de la planul sau initial. Cum acesta a fost aprobat atat de legislativul din Srprksa, cat si de Curtea Constitutionala a “entitatii”, singurul care poate cere anularea referendumului este chiar Inaltul Reprezentant, austriacul Valentin Inzko. Insa, potrivit Foreign Policy, atat UE cat si Statele Unite i-au cerut acestuia sa nu se implice, deoarece risca sa-si compromita autoritatea neavand niciun instrument prin care sa-i oblige pe sarbii bosniaci sa anuleze referendumul.
Dodik, pe de alta parte, are sustinerea Kremlinului. “Referendumul din Republica Srpska este o chestiune de politica interna”, este pozitia oficiala a ambasadorului Rusiei in Bosnia si Hertegovina, confirmata ulterior si de Ministerul de Externe de la Moscova. Diplomatul rus invoca drept argument faptul ca “exista obiectii serioase la adresa sistemului judiciar din aceasta tara”, care e “ineficient”si ii defavorizeaza pe sarbi. Recent, Rusia l-a sustinut pe Dodik si atunci cand a fost vorba si despre nerecunaosterea ca genocid a masacrului din Srebrenica, in care armata sarbilor bosniaci a ucis peste 8.000 de musulmani in iulie 1995.
Nu e de mirare ca Dodik a declarat acum o saptamana ca “Srpska are o afectiune speciala pentru Rusia pe care Occidentul o vede uneori cu spaima iar alteori cu aroganta”. “Suntem convinsi ca Occidentul are intentii rele la adresa sarbilor din Bosnia si Hertegovina si din Republica Srpska si ar fi gresit sa ne asumam ca elita politica occidentala poate fi imblanzita prin supunerea noastra”, a spus cu acelasi prilej Dodik, cerand respingerea oricaror decizii impuse de “Occident”.
Presedintele din Srpska s-a intalnit cu Putin in toamna anului trecut (foto sus). Dodik spunea atunci ca "sustine Rusia fara nicio discutie" si puncta un element extrem de important in relatia cu Moscova: acordul cu Gazprom, prin care au fost eliminatii intermediarii, astfel ca Srpska sa primeasca gaze la un pret mai redus printr-o ascoiere intre compania rusa si autoritatile din republica ex-iugoslava.
Inaltul Reprezentant Valentin Inzko (foto jos) a avertizat la inceputul lunii septembrie ca, “daca actualul curs al politicii autoritatilor din Republica Srpska va continua, exista un risc crescut ca Bosnia si Hertegovina sa se indrepte spre dezintegrare, ceea ce va avea implicatii semnificative pentru pacea si securitatea internationala”. De asemenea, 7 dintre cei 8 ambasadori ai tarilor Consiliului de Implementare a Pacii au declarat ca referendumul violeaza Acordurile de la Dayton. Al optulea ambasador, cel al Rusiei, a fost “indisponibil”.
Aceasta pozitie a fost confirmata de Inzko, care, intr-un interviu recent a avertizat ca referendumul “Anti-Dayton” risca sa afecteze economic Srpska – si in niciun caz nu va ajuta la integrarea europeana a acesteia. Intrebarea e insa daca republica condusa de Dodik isi doreste sa intre pasnic in UE, impreuna cu restul bosniacilor, sau sa se apropie de Rusia, fie si cu riscul unui nou conflict in spatiul ex-iugoslav.
Radu Pirca
Etichete: Bosnia si Hertegovina, diplomatie, Milorad Dodik, razboi, referendum, Rusia,
