Cum arata la 7 ani distanta acest bloc cu bulina rosie. In ritmul actual, consolidarea tuturor imobilelor ar dura 150 de ani

La acestea se adauga cele neinventariate sau prinse in alte clase de risc. Campania "Exista Viata dupa cutremur" va arata in acest episod cum bate pasul pe loc programul de consolidari. Aceleasi blocuri din Capitala pe care le-am filmat in 2010 nu au fost reparate pana acum.

E sambata dimineata la Tokyo si orasul nu are nici pe departe furnicarul din timpul saptamanii. Strazile au trafic lejer, iar pe trotuare lumea incepe sa iasa la plimbare. In fata unei parcari supraterane, 5 agenti de paza fluidizeaza circulatia.

Adica sunt pe post de semafor, intre oamenii de pe trotuar si masinile care vor sa intre in parcaj. E doar un exemplu despre cat de atenti sunt japonezii la modul in care se organizeaza in societate. Iar disciplina de pe strada se regaseste peste tot si mai ales in disciplina in constructii, acolo unde e vorba de viata oamenilor.

Citește și

Sistemul inovator prin care constructiile vechi pot fi izolate seismic. Situatia disperata a unor locuitori din Capitala

Nu s-au omorât cu munca, dar au încasat lunar peste 7.000 de euro. Politicienii români cu activitate discretă în Parlamentul European

Desi au periodic cutremure mari, japonezii nu se lamenteaza si nu stau cu mana intinsa catre autoritati. Intreaga natiune se autoeduca, si fiecare vrea sa faca ce-i sta in putere, in lupta cu undele distructive. Consolidarea unei cladiri vechi de exemplu, este o prioritate in Japonia, desi teoretic, nicio lege nu-i obliga pe niponi sa faca asta, in mod expres.

Japonezii si-au consolidat mai intai unitatile de invatamant si spitalele vechi. Apoi, au trecut la blocurile de locuit, insa fara sa oblige pe cineva, vazand experienta altor tari in care metoda fortata nu a reusit. Statul japonez a oferit omenilor multe solutii privind consolidarea, au inventat pana si pereti de umplutura, care sa fie montati eficient, in imobile subrede.

Japonezii au declarat prioritate mentinerea functionalitatii structurilor. Inginerii lor au inteles ca dincolo de salvarea de vieti, e vorba si de evitarea unor pagube economice uriase. Un cutremur devastator poate aduce colaps financiar in societate. E mai greu sa consolidezi dupa un seism mare, decat inaintea lui, sustin japonezii, care au vazut ce s-a intamplat in 2011, la cutremurul de peste 9 pe Richter.

In Japonia, se procedeaza inclusiv la declasarea unor cladiri cu valoare de monument, daca nu a existat alta solutie decat demolarea, pentru blocuri vechi, dupa coduri din alte vremuri. Insa legea japoneza nu te obliga sa le demolezi, dar statul te face sa intelegi ca trebuie sa apelezi la solutii inteligente, pentru consolidare.

Asa se face ca in mediul rural din Japonia exista multe constructii avariate la cutremure mari si este practic o selectie naturala a cladirilor care rezista. Familiile nevoiase sunt ajutate cu bani la reconstructie. Insa daca expertizele arata ca de vina nu sunt codurile vechi, ci exista greseli de executie sau proiectare, atunci intervine legea penala.

In Romania, programul de consolidare se deruleaza in ritm de melc. Legislatia nu prevede dreptul de a trece peste semnatura proprietarului atunci cand acesta refuza, sau cand nu poate fi gasit. In 2010 va prezentam la ProTV situatia unui bloc de pe strada Brezoianu, la nr 38A. Presedintele asociatiei mergea din usa in usa, sperand sa obtina acordul locatarilor.

Presedintele de bloc, Ioana Cantuniari, spera in 2010 ca imobilul va intra la un moment dat in santier. Si s-a stins cu aceasta speranta anul trecut, n-a mai apucat sa-si vada dorinta indeplinita. In 2017, am gasit blocul in aceeasi stare jalnica, iar un afis pus la lift arata ca nici pana azi nu s-a intrunit acordul tuturor proprietarilor.

Legislatia permitea pana in 2016 firmelor de constructii sa pretinda pana la 800 de euro pe metrul patrat. Iar locatarii se plangeau ca vor avea de platit prea mult, in jur de 70 de mii de euro la un apartament de 3 camere. Cu acesti bani poti ridica un bloc nou, din temelie. Din 2017 s-a schimbat, exista un plafon de pana la 300 de euro pe metrul patrat si nu se mai inghesuie constructorii.

In Bucuresti, pana se schimba legea, situatia ramane dezastruoasa. Din 2001 pana astazi, primaria a consolidat doar 18 cladiri. Adica doar 2% din totalul celor care au nevoie urgenta de interventii. In ritmul actual, consolidarea tuturor imobilelor cu risc din Bucuresti ar dura in jur de 150 de ani.

Articol recomandat de sport.ro

Lovitură de teatru: Dan Șucu, contract pe 5 ani pentru Mircea Lucescu la Rapid: "Avem garanția că plecăm pe un drum bun"