Mareșalul Sir John Stringer, comandant adjunct al NATO în Europa, a acordat un interviu agenției Associated Press în cadrul unei conferințe pe tema securității desfășurate în Estonia, pe fondul avertismentelor lansate de unii lideri europeni potrivit cărora Moscova intenționează să pună la încercare pactul de apărare colectivă al NATO prin atacuri tot mai îndrăznețe, care au inclus deja acte de sabotaj și spionaj.
Stringer a avertizat că membrii NATO trebuie să fie conștienți de „climatul tensionat” și să dea dovadă de prudență în reacțiile lor, deoarece Putin ar dori să provoace alianța să aibă o „reacție exagerată”.
Prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat săptămâna trecută că Rusia ar putea viza țările NATO cu atacuri deliberate cu drone sau rachete, pretinzând în același timp că acestea ar fi accidentale. Președintele francez Emmanuel Macron a fost de acord cu această opinie și a solicitat guvernului său să elaboreze un plan de protecție a infrastructurii critice împotriva potențialelor atacuri cu drone și a atacurilor cibernetice.
Și alți oficiali europeni afirmă că amenințarea din partea Rusiei este serioasă
Alți oficiali europeni afirmă că amenințarea din partea Rusiei este serioasă, dar au făcut apel la calm.
Un oficial britanic din domeniul apărării, care a vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta chestiuni sensibile de securitate, a afirmat că, potrivit evaluării Regatului Unit, Putin nu urmărește o confruntare directă cu NATO.
Oficialii din Estonia, Letonia și Lituania, țări care se învecinează cu Rusia, s-au arătat, de asemenea, mai prudenți cu privire la perspectiva unei escaladări grave, după ce ani de zile au îndemnat țările occidentale să adopte o abordare mai agresivă față de Moscova.
„Ucraina se luptă. Rusia este absorbită de situația din Ucraina. Nu observăm nicio concentrare de forțe în apropierea granițelor noastre. Și din acest punct de vedere, cred că majoritatea ar fi de acord că perspectiva unui atac militar direct nu este reală”, a declarat președintele leton Edgars Rinkevics unui grup restrâns de jurnaliști marți seara, în marja Adunării Generale a ONU de la New York.
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a respins orice îngrijorare cu privire la faptul că Rusia ar putea testa alianța militară transatlantică, declarând pentru AP, în urma unei discuții în cadrul unui panel desfășurat marți seara la Des Moines, Iowa, că „Putin nu dorește un conflict cu NATO”.
El a afirmat că incursiunile dronelor în țări precum România sau Polonia au fost în mare parte rezultatul războiului electronic și neintenționate, dar a subliniat că activitățile hibride, precum sabotajul, „sunt mai îngrijorătoare”. Whitaker a avertizat, de asemenea, împotriva „reacțiilor exagerate”, deoarece „exact asta cred că și-ar dori sau ar spera adversarii noștri”.
Țările europene s-au confruntat deja cu multiple incursiuni ale dronelor rusești — și cu mai multe rachete —, precum și cu o campanie secretă de destabilizare din partea Rusiei, care a început după invazia Ucrainei de către Putin.
O hartă interactivă a AP care urmărește această campanie arată escaladarea situației, de la 59 de incidente în martie 2025 la peste 210 de incidente, variind de la vandalism, propagandă și operațiuni de influențare până la incendii provocate, sabotaj și atacuri cibernetice.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat pentru AP în Iowa că Putin „știe că Statele Unite și Europa sunt complet interconectate”.
„Trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți, că suntem puternici, iar el știe asta. Și dacă face vreo prostie, știe că reacția noastră va fi dură”, a spus Rutte.
Rusia testează deja sistemele de apărare ale NATO
În luna august, oficialii germani au acuzat Moscova că se află în spatele unui complot la aeroportul din Leipzig, unde a fost găsită o dronă cu explozibili lângă un avion ucrainean încărcat cu combustibil pentru avioane.
Luna trecută, oficialii britanici au declarat că au dejucat un complot rus de sabotare a unei fabrici de drone din afara Londrei. Tot în august, o companie estoniană din domeniul apărării a fost incendiată, iar un depozit de arme din Bulgaria a explodat, deși niciunul dintre aceste incidente nu a fost atribuit public Rusiei.
Mulți sabotori au fost recrutați online de serviciile de informații rusești, iar unii dintre ei nu au nicio idee că lucrează pentru Moscova. Acest lucru face ca descoperirea unui complot să fie o provocare, iar atribuirea responsabilității să fie adesea dificilă.
Când a fost întrebat de AP în luna mai dacă Rusia desfășoară o campanie secretă împotriva Occidentului, Putin a răspuns: „Numiți un singur fapt dovedit.”
„Granița dintre «accidental» și «deliberat» este destul de subțire”, a spus Stringer, referindu-se la incursiunile dronelor deviate de pe traiectorie în spațiul aerian al NATO prin bruiajul GPS-ului rus sau alte contramăsuri electronice menite să apere împotriva atacurilor cu drone ucrainene.
Ar fi posibil ca Rusia să intensifice această activitate, dar asta nu înseamnă că Moscova a decis să o facă, a spus Stringer, comandantul suprem adjunct al NATO pentru Europa.
Deși există „multe opinii diferite cu privire la cât de gravă este amenințarea... atitudinea Rusiei față de neglijență” și țintirea deliberată a vecinilor NATO „este aproape aceeași”, a declarat premierul estonian Kristen Michal pentru AP în cadrul conferinței de securitate.
Atât Stringer, cât și Michal au sugerat că intensificarea atacurilor sub acoperire din partea Moscovei nu s-a datorat eșecului țărilor NATO de a le opri, ci a fost o consecință directă a sprijinului occidental acordat Ucrainei.
Putin încearcă să submineze sprijinul NATO pentru Ucraina
Putin, a spus Stringer, „ia în calcul o serie întreagă de măsuri” pentru a încerca să creeze diviziuni între aliații NATO, deoarece campania sa din Ucraina se desfășoară prost.
Michal l-a comparat pe liderul rus cu un „șobolan încolțit”, care își intensifică activitatea în Europa în încercarea de a submina sprijinul occidental pentru Kiev, într-un moment în care Moscova se află sub presiune.
Avansurile Rusiei pe liniile frontului din Ucraina au fost lente și au avut un cost uriaș, de peste jumătate de milion de morți, chiar dacă campania de lovituri adânci a Kievului, care vizează industria energetică a țării, a provocat penurie de combustibil în 80 din cele 83 de regiuni rusești, a declarat la începutul acestei luni mareșalul aerian Sir Richard Knighton, șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie.
Cu toate acestea, nimic nu sugerează că liderul rus ar renunța la obiectivele sale în Ucraina.
Liderii din țările baltice, precum Rinkevics, susțin că Moscova va intensifica eforturile acum, pe măsură ce se apropie iarna, afirmând că atacurile asupra infrastructurii vor crește probabil în următoarele câteva luni și că orice posibilitate de progres diplomatic nu va fi probabil vizibilă până în primăvară.
Putin încearcă să submineze pactul de apărare colectivă al NATO, punând la încercare țările cu atacuri sub acoperire greu de atribuit, a spus Michal.
Însă liderul estonian a afirmat că, în prezent, este „improbabil” ca Putin să lanseze un atac militar convențional asupra Europei, din cauza amenințării unei riposte din partea NATO și pentru că forțele sale sunt blocate în Ucraina.
Nivelul ridicat al activității ostile din partea Rusiei „va persista” până când Putin își va schimba obiectivele militare, a spus Michal, adăugând că cea mai bună modalitate de a-l descuraja este „să susținem Ucraina”.
