ANM: Mai a fost a cincea mai cea mai rece lună din istoria măsurătorilor meteorologice și a patra cea mai ploioasă lună
Ultima lună din primăvara anului 2025 este a cincea mai cea mai rece lună din istoria măsurătorilor meteorologice, cu abatere termică negativă de minus 2,2 grade Celsius.
Luna mai a fost, de asemenea, a patra cea mai ploioasă lună, cu o cantitate medie de 120,6 litri pe metru pătrat la nivel naţional, a declarat, joi, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Elena Mateescu, la Forumul Naţional "Viitorul Agriculturii".
Recorduri istorice înregistrate în mai 2025
"Mai, ultima lună din primăvara 2025, care într-adevăr a adus precipitaţii, din păcate a avut şi efecte prin cantităţile însemnate în unele zone ale ţării. A cincea lună mai cea mai rece din istoria măsurătorilor meteorologice, cu abatere termică negativă de minus 2,2 grade Celsius, după mai 1991, 1980, 1978, 1961. A patra lună mai cea mai ploioasă, cu o cantitate medie de 120,6 litri pe metru pătrat la nivel naţional, după mai 1970, 1991 şi 2012, iar la nivel regional Moldova înregistrează cea mai ploioasă lună mai din istorie, cu o cantitate medie de 164 litri pe metru pătrat, depăşind astfel recordul înregistrat în luna mai 1991, de 163,2 litri pe metru pătrat. Muntenia - a patra lună cea mai ploioasă după mai 1971, 2012, 1991 şi Transilvania, de asemenea, a patra lună cea mai ploioasă după mai 1970, 2019 şi 1984", a spus Mateescu, la evenimentul organizat de Clubul Fermierilor Români. Potrivit acesteia, în luna iunie este posibil să existe, de asemenea, alternanţe de temperaturi foarte ridicate şi disconfort termic deosebit de accentuat, dar şi fenomene de instabilitate deosebit de accentuată. "Vara a debutat iată deja cu primele atenţionări meteorologice pentru temperaturi ridicate şi disconfort termic ridicat, dar în acelaşi timp şi fenomenele de instabilitate binecunoscute. În urmă cu puţin timp am emis primul Cod roşu de tip nowcasting pentru localităţi din judeţele Argeş, Prahova şi Dâmboviţa pe ziua de astăzi. Ieri am avut încă două şi practic nu se dezminte debutul verii, cel puţin prima lună, în care, aşa cum arată estimările, pentru prima lună din această vară este posibil să continuăm în aceeaşi notă - alternanţe de temperaturi foarte ridicate şi disconfort termic deosebit de accentuat, dar şi fenomene de instabilitate deosebit de accentuată, astfel încât să considerăm că fenomenele meteorologice extreme sunt din ce în ce mai evidente şi intense", a arătat ea. Elena Mateescu a propus Clubului Fermierilor Români ca, împreună cu ANM, să realizeze o analiză pe datele de agrometeorologie. "Pentru că aţi vorbit de propunerea de a fi asigurate două fenomene importante, fenomenul de secetă şi fenomenul arşiţă, fac menţiunea că pragul de risc termic pentru agricultură în analiza fenomenului de arşiţă din punct de vedere agrometeorologic este de 32 de grade Celsius. Analizăm acest prag în cadrul măsurătorilor efectuate în reţeaua naţională de specialitate a Administraţiei Naţionale de Meteorologie, prin numărul de zile din intervalul iunie - august, dar şi prin intensitate, adică cuantumul unităţilor de arşiţă mai mari sau egal de 32 de grade în acest interval. Aş propune nu numai seceta şi arşiţa, ca şi fenomene de calamităţi cu impact sever în agricultură, luând exemplul lunii mai din acest an şi nu numai, când regiuni extinse din Moldova, Muntenia şi Transilvania au fost afectate, să încercăm să analizăm şi inundaţiile. Ne confruntăm cu cantităţi mari pe secvenţe scurte de timp, care pot afecta la nivel regional, şi observăm această variabilitate semnificativă în fiecare anotimp sau în fiecare an. Chiar dacă a plouat mult în luna mai în această parte a ţării, din păcate în jumătatea vestică încă mai avem nevoie de apă, mai ales pe profilul de sol 0-100 cm, dar şi în sud-estul ţării, în zona Dobrogei. De aceea, poate o analiză împreună cu specialiştii din Clubul Fermierilor Români, la care să participe şi Administraţia Naţională de Meteorologie, prin datele de agrometeorologie, ar fi benefică pentru un parteneriat în ceea ce priveşte viitorul agriculturii româneşti şi în sprijinul fermierilor români", a transmis aceasta. O altă propunere a Elenei Mateescu faţă de sistemul integrat de gestionare a riscurilor de mediu şi climă a fost adăugarea sistemului de avertizare timpurie. "Fără o avertizare timpurie atunci când vorbim de gestionarea riscurilor climatice, nu este posibil să avem un sistem integrat", a subliniat ea. Clubul Fermierilor Români a organizat, joi, Forumul Naţional pentru Viitorul Agriculturii, reuniune dedicată prezentării concluziilor şi promovării iniţiativelor importante rezultate din seria celor şase forumuri regionale desfăşurate în ultimele luni.Primele avertizări Cod roșu din această vară
