Uniunea Europeană vrea să investească 300 de milioane de euro în turismul românesc până în 2027

Nu mai vrea să ne construim pensiuni, în schimb ne susține financiar să ne dezvoltăm infrastructura de agrement și să ne transformăm patrimoniul în obiective de interes pentru turiști.

Pentru Uniunea Europeană, turismul este un domeniu mai important decât agricultura, așa că până acum am primit sute de milioane de euro pentru construcția și modernizarea de pensiuni sau hoteluri. Românii i-au luat și au realizat clădiri spectaculoase, cu servicii digitale. În Piatra Neamț, de exemplu, o casă bătrânească a fost transformată în pensiune, iar lângă Mănăstirea Voroneț, proprietarii unui hotel au ridicat cu bani europeni încă două etaje și un centru de relaxare.

Când intri în curtea unei pensiuni, simți că te-ai întors în bătătură bunicilor. Zgomotul vieții de zi cu zi se oprește brusc și te învăluie liniștea și simplitatea acelor vremuri.

Lavinia a moștenit de la bunica ei acest loc, aflat la marginea orașului Piatra Neamț. S-a încăpățânat să nu dărâme casă bătrânească. A fost construită de străbunica Sofica, din chirpici făcuți cu mâinile ei, din lut și paie. A vrut că povestea să fie dusă mai departe. Așa a apărut ideea unei pensiuni.

Citește și

Cum ajung unitățile de cazare clasificate drept „camere de închiriat” să fie prezentate turiștilor drept hoteluri de 3 stele

„Plătește-ne 184 de miliarde de dolari înapoi, Zelenski. Atunci Ucraina va putea fi numită din nou o țară independentă”

Lavinia l-a avut mereu alături pe soțul ei. Locuiesc la Cluj și împreună au o mică firma de consultanță pe fonduri europene. Nu au alți angajați și câștigă doar cât să-și ducă traiul de pe zi pe alta. De altfel, când au pornit acest proiect, acum șase ani, nu aveau niciun ban economist. Doi ani a durat până când au pus la punct actele de proprietate a casei. Încă un an jumătate a trecut până când au făcut proiectul tehnic și au obținut cele 25 de avize și acorduri, pentru construcție.

Lavinia: Noi lucrăm în consultanță accesare fonduri, dar nu ne-am gândit niciodată că o să avem puterea financiară cât să facem ceva și pentru noi.

Reporter: Cât v-a costat până ați ajuns la finanțare?

Lavinia: Cred că undeva 15 mii de euro.

Reporter: Ați avut banii ăștia?

Lavinia: Nu. Îi luăm din coșul curent al familiei. Mai costă 5 sute de lei avizul de la nu știu ce, asta e.

Reporter: Asta e un secret să le faci în timp?

Lavinia: Da, pentru noi a contat.

Au depus dosarul pentru finanțare la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, pe scurt ADR, și au semnat contractul pentru 140 de mii de euro fonduri europene, cu o zi înainte că Lavinia să nască cel de-al doilea copil. Au urmat încă doi ani în care au renovat și au extins casă bătrâneasca. Au folosit meșteri locali dar și arhitecți deschiși către astfel de provocări.

Lavinia: „Beciul era în prispă, acum el este în casă și toată lumea zicea de ce păstrăm beciul asta, ce faci cu el? Păi străbunica mea ținea fix două damigene de vin”.

Pensiunea are acum patru dormitoare și livinguri generoase. Au păstrat tradiționalul, dar în confortul zilelor noastre. Totul e gândit eficient energetic. Există încălzire în pardoseală, însă a apărut și o sobă din lut. Cu un braț de lemne, poți încălzi toată casa. Construcția nu a fost ușoară, mai ales că nu au vrut să nu facă niciun compromis de la visul lor. Au făcut naveta continuu între Cluj și Piatră Neamț, cu copiii după ei.

Lavinia: „La noi nu a fost complicat visul asta, modul de-a ajunge la el a fost complicat și s-a tot complicat pentru că noi am făcut un copil și a apărut o criză mondială și după aia a apărut un război. Visul era acolo, știam că îl putem face. Ne-a transformat viața pentru că noi făceam muncă de birou de 10-15 ani. Pe noi ne-a crescut ca oameni, ca și familie”.

Acum au ajuns la final. Ca în orice proiect cu fonduri europene, autoritatea de managent, care în acest caz este ADR Nord Est, vine să se asigure că ai respectat întru totul ce ți-ai asumat că faci cu banii primiți. În caz contrar, îi dai înapoi.

Pentru Uniunea Europeană, turismul reprezintă un sector mai important decât agricultura, cu un rol mai mare în economia zonelor rurale decât a celor urbane. Tocmai de aceea, în exercițiul financiar 2014-2020, România a primit sute de milioane de euro pentru dezvoltarea structurilor de cazare. În Bucovina, lângă Mănăstirea Voroneț, o pensiune a făcut un salt în timp cu peste un milion de euro, fonduri europene.

Arhitecții au proiectat camerele, ținând cont că turiștii atunci când ajung la munte caută, printre altele, o priveliște frumoasă, liniște și aer curat. Au gândit și zone relaxare, iar restaurantul a fost renovat în totalitate. Proprietarii au primit bani europeni și pentru digitalizarea serviciilor.

Odată cu modernizarea și extinderea restaurantului, capacitatea a crescut de la 30 la 100 de locuri. Încă de la început, cei de aici au luat în calcul că nu vor mai putea prelua comenzile cu pixul și hârtia așa că au prins în planul de afaceri un sistem electronic cu tablete care în final a fost finanțat cu bani europeni.

Softurile hoteliere te ajută să faci o rezervare mult mai ușor, pe internet, dar simplifică și tot ce este legat de partea de alimentație publică, de la marcare până la gestiune și control.

Manager hotel: „Tot timpul există o lipsă de personal sau și atunci nu ai o stabilitate și partea de tehnologie te ajută pentru că în caz de îți ușurează: a plecat un om, poți să suplimentezi pe partea astalaltă cu tehnologia”.

Cu fonduri europene, frumusețea României se poate transforma într-o afacere. Dar ca să faci cu adevărat bani din turism, nu te poți baza doar pe niște peisaje. Ai nevoie de o idee creativă și un plan pe termen lung.

În 2023, se deschid noi linii de finanțare europeană pentru turism. Prin cele opt agenții de dezvoltare regionale se vor aloca peste 3 sute de milioane de euro. Se pune accent pe dezvoltarea infrastructurii turistice. Alte fonduri vor veni prin Ministerul Agriculturii. Conform informațiilor din acest moment, nu se vor mai acorda bani pentru pensiunile din mediul rural. Dar vor fi fonduri de până la două sute de mii de euro pentru restaurante sau pentru activități de genul celor de agrement sau meșteșugărești. Finanțarea nerambursabilă merge până la 65 la sută. Bani sunt, depinde de noi toți să-i cheltuim până în 2027.

Articol recomandat de sport.ro

Sârbii mulțumesc românilor: "Gest minunat! Nu degeaba se spune că românul are doar trei frați"