Palatul blestemat din România puțin vizitat. Monumentul vechi de două secole are un trecut umbrit de idile, drame și secrete

Palatul Cuza de la Ruginoasa, o bijuterie arhitecturală în stil neogotic, există în peisajul istoric al României încă din 1804, când a fost construit de către logofătul Costache Sturdza, membru al respectatei familii boierești Sturdza

Situat în comuna Ruginoasa, Iași, județ în care se găsesc o mulțime de obiective turistice atractive, acest palat a fost inițial reședința familiei Sturdza.

Cu timpul, destinul său s-a schimbat, devenind o locație de importanță istorică majoră. Astăzi, Palatul Cuza de la Ruginoasa este recunoscut ca muzeu memorial dedicat domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Este declarat monument istoric și este compus din mai multe elemente definitorii: palatul în sine, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, parcul înconjurător, zidul de incintă, turnurile și mormântul pregătit pentru domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

De la construcția sa inițială și până în prezent, Palatul Cuza de la Ruginoasa a fost martorul unor evenimente istorice semnificative, povești pline de mister, drame, dar și unele zvonuri care nu îi fac prea multă cinste.

Palatul Cuza de la Ruginoasa - istoric

Palatul Cuza de la Ruginoasa este o construcție impunătoare situată în comuna Ruginoasa, la aproximativ 60 km vest de municipiul Iași, între orașele Târgu Frumos și Pașcani, traversată de DN 28A. Acest ansamblu istoric datează din secolul al XIX-lea, când familia boierească Sturdza a devenit proprietară a moșiei Ruginoasa.

Primele mențiuni despre satul Ruginoasa datează încă din 1596, iar tradiția locală și unele surse indică două posibile origini ale numelui său. Una sugerează că derivă de la numele unui păstor local, Rugină, iar cealaltă teorie se referă la existența unor straturi de sediment brun-roșcat în sol, denumirea provenind din acest fenomen.

Familia Sturdza a cumpărat moșia Ruginoasa la sfârșitul secolului al XVII-lea, stăpânind-o pentru aproximativ două secole. În prima decadă a secolului al XIX-lea, marele vistiernic Săndulache Sturdza a angajat arhitectul vienez Johann Freiwald pentru a reconstrui vechea casă boierească, lucrările fiind finalizate între 1813 și 1814.

Ulterior, proprietatea a fost moștenită de logofătul Costache Sturdza, care a inițiat lucrări ample de refacere în stil neogotic între 1847 și 1855. Acesta a fost un moment definitoriu pentru palat, care și-a păstrat aspectul neogotic până în prezent.

În anul 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a cumpărat moșia Ruginoasa, intenționând să transforme palatul în reședință de vară. Deși a petrecut relativ puțin timp acolo, soția sa, Doamna Elena Cuza, s-a ocupat de renovarea și decorarea palatului, aducând mobilier și obiecte de artă din Paris.

Palatul de la Ruginoasa a avut diverse destinații de-a lungul timpului, inclusiv ca spital militar în timpul Primului Război Mondial și ca spital T.B.C. de către Regia C.F.R. în anii '30.

În prezent, este cunoscut ca Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza”, fiind deschis publicului și reconstituind viața și activitatea domnitorului.

În palat au fost reconstituite următoarele încăperi:

• Biblioteca, care găzduiește cărți aduse special de la Paris pentru a completa colecția de cărți a domnitorului.

• Cabinetul de lucru al domnitorului, echipat cu un dulap-arhivă, un dulap de bibliotecă, o măsuță în stil gotic și un dulap pentru pendulă, unde domnitorul își desfășura activitățile administrative.

• Sufrageria în stil gotic, care adăpostește 31 de piese de mobilier din lemn de stejar sculptat. Aici se pot vedea două etajere-dulap, prevăzute cu barometru și pendulă, iar pe masa acoperită cu olandină albă sunt expuse tacâmurile din argint sau alpaca, farfurii din porțelan de Sèvres și pahare de cristal de Baccarat, toate marcându-se cu stema Principatelor Unite.

• Salonul, o cameră de primire a oaspeților, este amenajat în stil Ludovic al XV-lea, cu 24 de piese de mobilier din acea perioadă. În salon se află și o pianină marca Hermann Heiser & Co., două goblenuri olandeze și o statuetă feminină în fildeș și bronz, operă a sculptorului E. Barras.

• Salonul Elenei Cuza este decorat cu mobilier în stil Louis Philippe, reflectând preferințele estetice ale Doamnei Elena Cuza.

• Camera copiilor și dormitorul Elenei Cuza sunt mobilate în stil Renaștere, oferind o privire în intimitatea vieții de familie a domnitorului.

• Dormitorul domnitorului, unde acesta își petrecea nopțile, este amenajat cu piese de mobilier în același stil neogotic care caracterizează întreaga construcție.

Palatul de la Ruginoasa este similar cu Palatul Sturdza de la Miclăușeni. Clădirea are o formă pătrată cu un etaj, având cele patru fațade aproape simetrice, cu peroane largi și drepte și balcoane pe toate laturile sprijinite pe lespezi de piatră.

Pe vremuri, palatul avea și patru turnulețe, dar acestea nu s-au mai păstrat în zilele noastre. Scara centrală este construită în prezent din lemn, păstrând aspectul original al construcției.

Deși palatul a suferit deteriorări grave în timpul celor două războaie mondiale și a trecut prin perioade de abandon și neglijare, el a fost reconstruit și restaurat în perioada 1967-1978, devenind un punct important de atracție turistică și culturală în regiune.

Palatul Cuza de la Ruginoasa - program de vizitare și tarife

Program de vizitare:

• Miercuri - Duminică: 10:00 - 17:00

• Luni și Marți: Închis

Tarife:

• Bilet întreg - 20 lei

• Gratuitate pentru copiii sub 7 ani.

• Elevi/studenți - 5,5 lei

Gratuit pentru:

• Copii sub 7 ani;

• Copii sub 18 ani cu nevoi speciale și beneficiari ai măsurilor sociale de protecție;

• Copii sub 18 ani, pe perioada vacanțelor, pe baza carnetului de elev;

• Elevi și studenți cetățeni români din afara granițelor țării, bursieri ai statului român;

• Grupuri organizate de elevi/studenți în prima zi de marți a fiecărei luni;

• Toate categoriile de vizitatori în Ziua Internațională a Muzeelor (18 mai);

• Angajați și pensionari din rețeaua muzeelor.

Legendele Palatului Cuza

De Palatul Cuza de la Ruginoasa se leagă mai multe drame, secrete și povești de dragoste tragice. Iată câteva dintre legendele care îi înconjoară:

Răpirea Marghioliței. În 1804, logofătul Costache Sturdza a construit Palatul de la Ruginoasa conform normelor luxului vremii, însoțit de arhitecți celebri.

Costache s-a căsătorit cu Marghioliţa Ghika-Comăneşti, dar aceasta s-a îndrăgostit de Nicolae Roznovanu.

Pentru a scăpa de persecuțiile lui Roznovanu, Marghioliţa s-a refugiat la Ruginoasa, unde fiul lui Costache, Săndulache, a fost ucis într-o încercare de a o apăra. Tragedia a determinat familia să abandoneze palatul.

Tragedia lui Dimitri. După moartea domnitorului Cuza, blestemul palatului a continuat. Fiul său mai mic, Dimitri, s-a îndrăgostit de o servitoare și s-a sinucis în propria cameră, după ce mama sa, Elena Cuza, a alungat-o pe tânăra femeie. Dimitri a fost înmormântat în curtea bisericii, lângă tatăl său. Celălalt fiu, Alexandru, a murit în 1890 în timpul lunii de miere în Spania, la doar 23 de ani, lăsând toată averea soției sale.

Idila rușinoasă. Maria Moruzzi s-a îndrăgostit de inginerul Ionel I.C. Brătianu, care venise în zonă să muncească la calea ferată Iași-Pașcani și stătea cu chirie în conac. Nora domnitorului s-a căsătorit ulterior cu fiul celui care l-a făcut pe Cuza să abdice.

Acestea sunt doar câteva dintre legendele care îi conferă Palatului Cuza de la Ruginoasa un aer de mister și fascinație. Să nu uităm că locul este încărcat de istorie, lucru pe care îl pot simți toți cei care îi trec pragul.

Articol recomandat de sport.ro

Micky van de Ven s-a afișat cu noua iubită înainte de Mondial