Cu o lungime de doar aproximativ opt kilometri și o lățime de câțiva kilometri, aceasta este una dintre cele mai mici insule locuite din Hebride, situată în largul coastei vestice a insulei Mull. Totuși, asta nu înseamnă că nu merită vizitată. Dimpotrivă, această mică insulă are ceva cu adevărat special de oferit.
Unde se află insula Ulva și de ce este atât de specială
Ulva este o mică insulă din arhipelagul Inner Hebrides, în Scoția, situată în largul coastei vestice a insulei Mull. Este separată de Mull printr-o strâmtoare îngustă și este legată de insula vecină Gometra printr-un pod. O mare parte a insulei este formată din roci bazaltice din era Cenozoică, care în anumite locuri au luat forma unor coloane naturale imp
Din 2018, Ulva este deținută în întregime de comunitatea locală, care și-a propus să crească populația insulei, ajunsă la doar cinci locuitori, și să încurajeze dezvoltarea de noi afaceri. Trebuie spus de la început că aici nu există prea multe facilități moderne. Pe Ulva nu vei găsi magazine, centre de informare turistică sau transport public. În schimb, vei descoperi spații deschise, peisaje spectaculoase și turme de vaci Highland care se plimbă liber.
Ajungerea pe Ulva din insula Mull este diferită de majoritatea traversărilor cu feribotul. De fapt, mulți vizitatori vin special pentru a experimenta acest sistem inedit. Totul implică o placă de lemn, un operator de feribot foarte atent și transport exclusiv pentru pietoni.
Istoria insulei și declinul populației de-a lungul timpului
Insula Ulva poate fi mică, dar are o istorie impresionantă. A fost locuită cu cel puțin 7.000 de ani în urmă, iar aici pot fi văzute și pietre megalitice din perioada neolitică, datând din jurul anului 1500 î.Hr.
Ulva a făcut parte cândva din Regatul Dalriada, iar numele său provine cel mai probabil din vechea limbă nordică și înseamnă „Insula Lupilor”, o dovadă a moștenirii vikinge a locului.
Mai târziu, insula a devenit căminul clanului Macquarrie, iar cel mai celebru fiu al său avea să fie cunoscut de unii drept „Părintele Australiei”. Lachlan Macquarie s-a născut pe insulă în 1762 și a ajuns ulterior guvernator al coloniei New South Wales din Australia.
El a pornit de la origini modeste. Tatăl său era tâmplar și văr cu șeful clanului Macquarrie, însă Lachlan Macquarie avea să urce treptat în ierarhia militară și administrativă, devenind una dintre cele mai importante figuri din istoria timpurie a Australiei.
Există unele dovezi că maorii ar fi vizitat Insula Ulva și este posibil să fi existat chiar o așezare temporară, deși informațiile sunt limitate.
Insula Ulva se numea anterior Cooper Island, iar la un moment dat numele a fost schimbat, însă nu se știe nici de ce, nici când. Charles Triall, originar din Insulele Orkney, a cumpărat singura zonă de teren privat în anii 1860 și s-a stabilit acolo. A deschis și a administrat un magazin alimentar pe Insula Ulva, iar în 1872 a fost autorizat să opereze un oficiu poștal. Magazinul și oficiul poștal erau importante pentru primii coloniști de pe Stewart Island.
Charles Traill era un naturalist pasionat și a colectat scoici de-a lungul coastei Noii Zeelande și în alte zone. El a furnizat muzeelor și naturaliștilor din străinătate colecții de plante native din Noua Zeelandă, scoici și schelete de balene.
În anii 1920, terenul privat a fost vândut la licitație doctorului Howard Hunter, a cărui familie continuă să își petreacă vacanțele acolo, conform aice.co.nz.
În 2002, zona de conservare de pe Insula Ulva a fost inclusă în limitele Parcului Național Rakiura și continuă să fie administrată de Departamentul pentru Conservare ca o insulă fără prădători.
Cum a fost readusă la viață
La solstițiul de vară din 2018, Insula Ulva a fost transferată oficial în proprietate comunitară în urma unui proces de tip „Community Right to Buy”. Planurile pentru insulă includ atragerea de noi locuitori prin locuințe renovate și construcții noi, dezvoltarea de afaceri, inclusiv revitalizarea agriculturii și reînființarea unei ferme de stridii. O dezvoltare atentă și sustenabilă este menită să asigure că noile oportunități nu afectează echilibrul ecologic fragil al acestui loc unic.
În 2018, Insula Ulva a intrat într-o nouă etapă atunci când a fost achiziționată cu succes de comunitatea locală, printr-una dintre cele mai cunoscute preluări de teren din Scoția.
Inițiată de organizația caritabilă locală North West Mull Community Woodland Company și sprijinită de Scottish Land Fund, precum și de un val de susținere publică, achiziția a avut ca scop readucerea insulei în mâinile comunității locale pentru prima dată după secole.
Obiectivul a fost revitalizarea populației din Ulva, refacerea mediului natural și construit și crearea de oportunități sustenabile pentru locuire, locuri de muncă și turism.
De la preluare, eforturile s-au concentrat pe îmbunătățirea infrastructurii, restaurarea clădirilor istorice, încurajarea gestionării ecologice și construirea unei baze pentru un viitor rezilient, condus de comunitate. Această achiziție este considerată un exemplu important de împuternicire a comunității și face parte din povestea mai amplă a reformei funciare din Scoția, conform ulva.scot.
În 2018, după secole de proprietate privată, Ulva a început un nou capitol plin de speranță, odată cu achiziția de către comunitatea locală, sprijinită de Scottish Land Fund. Scopul este revitalizarea insulei, protejarea frumuseții sale naturale și păstrarea poveștilor celor care au trăit acolo înainte.
Cum ajungi pe insula Ulva
Feribotul Ulva circulă pe tot parcursul lunilor de vară (aprilie–octombrie); dar ar trebui să verifici întotdeauna orarul înainte de călătorie. Este un feribot privat pentru pasageri, dar bicicletele pot fi trasportate contra unei taxe suplimentare mici. Trebuie menționat că drumurile de pe Ulva sunt foarte accidentate, așa că sunt recomandate bicicletele de tip mountain bike.
Un serviciu regulat de autobuz public circulă între Craignure și Tobermory via Salen, operat de West Coast Motors, și este corelat în majoritatea zilelor cu serviciile feribotului CalMac.
Din Salen există opțiunea de a rezerva transportul comunitar Ulva Ferry, operat de Mull and Iona Community Trust, dar rezervarea trebuie făcută din timp, deoarece serviciul este foarte solicitat în sezonul de vârf.
Cu mașina, drumul de la terminalul de feribot din Craignure până la Ulva Ferry durează aproximativ 45 de minute, iar de la Salen urmează o porțiune de aproximativ nouă mile pe un drum îngust (single-track), care trece prin peisajele spectaculoase ale lacului Loch na Keal și ale masivului Ben More.
Dacă ajungi la Ulva cu propria ambarcațiune, vei putea folosi un ponton cu 8 locuri de acostare la Ulva Ferry, dotat cu electricitate, apă, motorină roșie și WiFi. Există și toalete la fața locului. Acesta este administrat de Mull and Iona Community Trust, iar utilizarea este taxată în funcție de dimensiunea ambarcațiunii.
De ce se închide
Ulva este una dintre cele mai mici insule locuite din arhipelagul Hebridelor. A avut cândva aproximativ 800 de locuitori, dar în prezent doar 16 persoane mai trăiesc aici.
Spre deosebire de destinațiile turistice mari, cu infrastructură extinsă, Ulva funcționează la o scară extrem de redusă.
Când numărul vizitatorilor crește brusc, povara cade direct pe locuitori. Fiecare turist în plus afectează transportul, serviciile de alimentație publică, întreținerea, gestionarea deșeurilor, logistica parcărilor și planificarea situațiilor de urgență.
Pentru orașe mai mari, un aflux brusc de vizitatori poate fi doar un inconvenient. Pentru o comunitate de 16 persoane, poate schimba fundamental viața de zi cu zi.
Această realitate a avut un rol major în decizia de a închide serviciile duminica. Operatorii de pe insulă au explicat că locuitorii, personalul feribotului, lucrătorii din ospitalitate și afacerile locale au nevoie de timp pentru refacere și pentru a se pregăti pentru săptămâna următoare.
Există și o dimensiune culturală a deciziei. Istoric, multe comunități insulare din Scoția au tratat duminica diferit față de restul săptămânii.
În părți ale Hebridelor există tradiții îndelungate de activitate comercială redusă duminica, influențate de practicile religioase presbiteriene și de obiceiurile comunitare.
În unele insule, serviciile de feribot duminica erau cândva limitate sau chiar inexistente.
Ideea că o zi pe săptămână ar trebui rezervată odihnei este profund înrădăcinată în anumite părți ale culturii insulare scoțiene.
Deși decizia din Ulva este în principal una practică, nu religioasă, ea reflectă o convingere mai largă conform căreia comunitățile nu ar trebui să existe exclusiv pentru a deservi vizitatorii non-stop.
Într-o eră în care multe economii turistice funcționează 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână, această filosofie pare aproape radicală.
