Cum obţin alte ţări profit de pe urma Dunării. "La noi, totul e la pământ"
Milioane de turiști se plimbă anual cu vasele de croazieră pe Dunăre, însă puțini dintre ei ajung și la noi.
În Slovacia sau Ungaria de pildă, fluviul aduce profit companiilor sau autorităților locale pentru că există infrastructură, iar navele au unde să tragă.
Numai Primăria din Bratislava încasează pentru fiecare oaspete în jur de 25 de euro doar din taxe. În Budapesta, cei aproape două milioane de turiști între care și mulți români dau între 15 și 35 de euro pentru o croazieră de 90 de minute.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
De-a lungul Bratislavei sunt 16 pontoane care pot primi vase de croazieră. Numai în primele 11 luni ale acestui an, orașul a fost vizitat de 600.000 de persoane care au venit pe Dunăre.
Musafirii stau câteva ore în oraș, vizitează cele mai importante puncte de atracție, apoi se întorc pe vas și pornesc spre o altă destinație.
Suntem la primele ore ale dimineții, iar cei 150 de turiști din Marea Britanie sosiți în port sunt îmbarcați într-un trenuleț turistic. Ei au plătit câteva mii de euro pentru această croazieră.
Andrea Kralovicova are o agenție de turism prin care organizează tururi în Bratislava pentru cei care vin pe Dunăre.
Andrea Kralovicova: „Dunărea este foarte importantă pentru Bratislava, pentru că aproape orice turist care vine să vadă Budapesta sau Viena, vizitează și orașul nostru. Avem foarte mulți turiști care vin aici prin croaziere."
Bratislava are infrastructura prin care poate să îi primească pe turiști. Încă din anii '90, autoritățile au privatizat pontoanele. Acestea au intrat în posesia unor investitori serioși, al căror interes este să aducă turiști. Pentru fiecare navă de croazieră care ajunge, ei plătesc o taxă la primărie, iar primăria la rândul ei s-a ocupat ca falezele să arate bine.
Andrea Kralovicova: „Primăria nu este implicată direct, dar nu este adevărat că nu obțin nimic de pe urma turiștilor. Oamenii care vin aici, cumpără excursii, merg în oraș, beau cafea, cumpără suveniruri. O statistică ne arată că de la Regensburg până la Viena, fiecare turist, chiar dacă nu coboară de pe navă, investește în oraș 26 de euro. Asta înseamnă că navele folosesc apa, navele debarcă gunoiul și toate aceste servicii sunt oferite de firme ale Primăriei."
George este ospătar pe un vas de croazieră și a trecut prin majoritatea porturilor din Europa. El spune că turiștii care sunt la el pe vas, nu ar putea ajunge niciodată în România.
George, român ospătar pe vas de croazieră: „Portul e mai primitor, dar putem să facem și noi așa ceva.”
Reporter: „Care e diferența dintre porturile de aici, din vestul Europei, de pe Dunăre și cele din România?”
George: „E mare, de la cer la pământ de aici, ai văzut, la 500 de metri ai intrat în centru, direct la noi. Organizarea e la pământ. În al doilea rând, nu avem pontonuri care să fie primitoare pentru clienți străini. Și în al treilea rând, nu știm să ne expunem, să vindem ce avem.”
Din martie până în octombrie, turiștii pot merge pe Dunăre până la Viena. O călătorie durează 75 de minute și costă în medie 40 de euro. Până în acest an, pe rută era și Budapesta, însă compania care opera cursele le-a oprit pentru că erau puțini doritori.
Andreea: „În 1992 când Dunărea s-a conectat la canalul Main-Rin-Dunăre, erau 30 de nave pe Dunăre. Acum, doar pe această parte unde Bratislava este conectată, avem 118 nave. Aceste 118 nave vin regulat aici. Fiecare navă care se duce de la Viena la Budapesta sau de la Budapesta la Viena, oprește și aici."
Vara, pe malurile Dunării sunt amenajate numeroase plaje, unde oamenii pot sta la soare, se pot relaxa sau se pot blimba.
În Bratislava, pe Dunăre, sunt trei hoteluri plutitoare. Toate sunt foste nave de croazieră, transformate în spații de croazieră. O noapte aici costă 40-50 de euro pe noapte.
Amatorii de priveliști de vis se pot urca în cel mai înalt punct de observație din oraș.
Adam Böjtös, specialist PR: „Dunărea este foarte importantă pentru turismul în Bratislava, pentru că traversează chiar centrul orașului. Nu este ca și cum ar fi în altă parte a orașului, adică te duci în centrul orașului și este pe malul Dunării. Și sâmbătă sau duminică vezi acolo, nu doar turiști, ci și localnici care se plimbă de-a lungul falezei. Vara sunt acolo plaje, baruri și este un loc unde oamenii se întâlnesc."
Încă de acum 50 de ani, slovacii au înțeles cum pot face bani din priveliștea pe care o oferă Dunărea. În anii '70 au construit pe acel pod un loc de belvedere, iar acum turiștii plătesc șapte euro 40 pentru a avea acces în el.
Aflat la 95 de metri înălțime, UfoTower este atât restaurant, cât și punct de observație.
Dusana Pluchtova, marketing manager UfoTower: „Turiștii pot veni aici, pot urca la punctul de observație. Este un spațiu deschis și îți oferă cea mai bună imagine asupra orașului. După aceea, ei se pot așeza la restaurant sau la bar să ia cina sau prânzul în restaurantul nostru. Prețurile pentru meniurile noastre sunt 40 de euro de persoană."
De aici, poate fi observat cursul Dunării, iar milioanele de luminițe din oraș formează imagini de poveste.
Turist: „De aici poți avea o imagine de ansamblu, asupra orașului, mai ales noaptea când sunt luminile aprinse. De aici poți vedea castelul."
Turist: „Pentru mine este un loc frumos unde să mergi. Este o priveliște fantastică, pe care nu o poți avea din niciun loc din oraș."
La Budapesta, vasele care plutesc pe Dunăre, transportă anual în jur de două milioane de turiști străini. Fie că vorbim de persoane care vin de pe nave de croazieră, fie de simpli turiști care ajung cu mașina sau cu avionul în capitala Ungariei și merg într-o cursă de o oră pe fluviu. Aici sunt zece companii care dețin vase, pe care le închiriază agențiilor de turism.
Trei grupuri de români se plimbă pe înserat pe Dunăre. Vizitează într-un weekend capitala Ungariei, iar pentru sejurul lor au preferat să vadă Budapesta și de pe apele fluviului. Imaginile sunt spectaculoase, fiecare clădire este luminată astfel încât să îi pună în valoare toate detaliile arhitecturale. Cea mai fotografiată clădire este cea a Parlamentului Ungariei.
Turist: „Noi mai avem mult până să ajungem la nivelul lor.”
Reporter: „Dunărea cum e pusă în valoare aici?”
Turist: „Mai bine."
Turist: „E foarte frumoasă Budapesta, e a doua oară când vin aici.”
Reporter: „Ce te-a făcut să te întorci?”
Turist: „Locul e incredibil.”
Reporter: „Cum pun ei în valoare Dunărea?”
Turist: „Mult mai bine decât noi, avem multe de învățat."
La Budapesta, pe Dunăre, sunt peste o sută de pontoane și debarcadere. Toate sunt operate de firme private, iar la fel ca în cazul Bratislavei, interesul lor este să aducă tot mai mulți turiști.
Janos Ardelean, proprietar firmă de turism: „Dunărea este una dintre arterele principale în viața turistului din Capitală. Toată lumea se folosește de ea. Firma noastră ajunge la circa 40-50.000 de turiști care se învârt pe Dunăre. Umblu în România de minim două ori pe an, la târguri de turism, în care reprezentăm marfa, adică Ungaria, vindem Ungaria, și observ că nici acum România nu se folosește de infrastructura superbă pe care o are. Sunt multe promisiuni, se fac pași mici, dar eu spun că încă nu sunt exploatate locurile, de exemplu, Dunărea, în așa fel încât sunt folosite la noi. La Budapesta cel mai important ce este de învățat este punctualitatea și a pune în lucru sau a a se folosi de fiecare mică parte, sau metru pătrat al Dunării. În România, unde s-ar putea face și acolo plimbări asemănătoare, în Galați sau Tulcea."
Autoritățile promovează Budapesta doar ca destinație turistică, însă nu le oferă facilități speciale operatorilor. Chiar și așa 14 milioane de străini vizitează orașul.
Janos Ardelean, proprietar firmă de turism: „Autoritățile, din păcate, nu oferă nimic nici firmelor de croaziere, nici firmelor de turism. Taxele pe care le impun autoritățile în turism sunt foarte mari. De exemplu, firma cu care lucrăm noi pe croaziere deține cinci vase, pentru cinci vase, lunar, se plătește o taxă specială care ajunge la 50.000 de euro. Taxa de folosire a apei pe Dunăre, taxa de îmbarcare la bord.”
Pentru o plimbare pe Dunăre, cu un vas de croazieră, fiecare pasager plătește 15 euro sau 35 dacă dorește să ia cina.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
