Conacul Bălcescu, printre cele mai frumoase atracții turistice din Vâlcea. Ce poți vizita aici
Construcția Conacului Bălcescu a început în 1828, la inițiativa lui Iancu Bălcescu și a soției sale, Zinca, mama lui Nicolae Bălcescu.
De-a lungul timpului, clădirea a suferit numeroase modificări și extinderi, adaptându-se nevoilor și gusturilor proprietarilor săi.
În 1907, conacul a trecut printr-un amplu proces de reconstrucție, clădirea fiind dublată în dimensiuni. În 1913, i s-a adăugat un foișor tip cula, aducând un plus de eleganță și funcționalitate structurii.
Alegeri 2024
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
Cele mai semnificative transformări au avut loc în perioada interbelică, între 1936 și 1939, sub conducerea lui Radu Mandrea, strănepot de frate al lui Nicolae Bălcescu.
În această perioadă s-a construit etajul, conferind conacului forma pe care o are în prezent. La sfârșitul anilor 1940, Radu Mandrea a decis să doneze conacul statului român, pentru a înființa un așezământ care să poarte numele lui Nicolae Bălcescu.
Astfel, Conacul Bălcescu a devenit un important punct de referință istorică și culturală în Valea Bălcească.
În prezent, acest conac se numără în prezent printre cele mai frumoase obiective turisitce din Vâlcea, pe care nu trebuie să le ratezi dacă ajungi în zonă.
Conacul Bălcescu a fost restaurat anul trecut
Lucrările de restaurare, dotare și punere în valoare a Muzeului Memorial "Nicolae Bălcescu" din localitatea vâlceană Nicolae Bălcescu au fost finalizate anul trecut.
Conacul Bălcescu, construit inițial în 1828 de către Iancu Bălcescu și Zinca, mama lui Nicolae Bălcescu, a trecut prin multiple transformări de-a lungul timpului.
Cele mai ample lucrări au avut loc în perioada interbelică, când Radu Mandrea, strănepotul de frate al lui Nicolae Bălcescu, a adăugat etajul, conferindu-i forma actuală. La sfârșitul anilor 1940, Radu Mandrea a donat conacul statului român pentru a crea așezământul "Căminul Nicolae Bălcescu".
Lucrările recente, demarate în 2019 și finanțate cu fonduri europene în valoare de 3,75 milioane de euro, au inclus consolidarea, restaurarea și amenajarea conacului, parcului și bisericii Bălceștilor.
Scopul acestor investiții este de a dezvolta zona din punct de vedere turistic, incluzând planuri pentru construirea unui hotel în apropiere.
Conacul Bălcescu - istoric
Zinca, mama lui Nicolae Bălcescu, și Iancu, fratele ei, au moștenit moșia Bălcești-Gâltofani, situată pe apa Topologului, moșie achiziționată în 1766 de bunicul lor, preotul Necula.
Piatra de temelie a conacului a fost pusă în 1828, iar fiecare generație ulterioară a adăugat câte ceva la construcția inițială. Conacul prezintă elemente arhitecturale brâncovenești și gotice, include un foișor tipic culelor oltenești și are o terasă maredecorată cu cruci.
Parcul conacului a fost amenajat în perioada interbelică la inițiativa lui Radu Mandrea, strănepotul de frate al lui Nicolae Bălcescu.
În parc se află o bisericuță de lemn, datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, cu pridvor din zidărie, care a fost strămutată piesă cu piesă din satul vecin Gâltofani în 1974. În cimitirul adiacent bisericuței sunt înmormântați Sevastița și Barbu, frații lui Nicolae Bălcescu.
Până în 2021, întregul complex a fost restaurat cu fonduri europene. În cadrul restaurării, au fost redescoperite și restaurate porțiuni de pictură murală pe pereții conacului și ai bisericuței, care va fi reintrodusă în circuitul liturgic.
Nicolae Bălcescu s-a născut la București, pe 29 iunie 1819, fiind al patrulea dintre cei cinci copii ai Zincăi și pitarului Barbu. După moartea tatălui său, Zinca a reușit să îi asigure o bună educație, Nicolae fiind școlit acasă de un arhimandrit grec.
Ulterior, la Academia de la Sfântul Sava, s-a remarcat prin excelență la științe matematice și cunoașterea limbilor franceză și clasice.
În această perioadă, Bălcescu și-a manifestat interesul pentru istoria națională a românilor. După implicarea într-o mișcare de emancipare de sub dominația otomană și închiderea sa la Mănăstirea Mărgineni, unde și-a deteriorat sănătatea, a fondat în 1843, împreună cu Ion Ghica, Christian Tell și Cezar Boliac, societatea secretă „Frăția” pentru a promova unitatea românilor.
Bălcescu a fost conștient de romanitatea poporului român și a fost printre primii care a folosit termenul de „România”. În 1845, a fondat, împreună cu profesorul August Treboniu Laurian, revista "Magazin Istoric pentru Dacia", un adevărat succes.
Astăzi, Conacul Bălcescu face parte din monumentele arhitecturale și istorice ale țării noastre.
Momentan, Muzeul este temporar închis, însă se lucrează pentru a fi redeschis publicului larg. Muzeul Memorial Nicolae Bălcescu este format din Conac, Parc și Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” - Gâltofani.
Ce poți vedea la muzeu
Muzeul Memorial "Nicolae Bălcescu" găzduiește colecții impresionante care cuprind peste 15.000 de bunuri culturale și de patrimoniu. Acestea includ artă decorativă, mobilier Biedermeier, tablouri, și o arhivă de o valoare culturală inestimabilă, oferind o perspectivă detaliată asupra vieții și activității lui Nicolae Bălcescu și a familiei sale.
Expoziția de bază a muzeului este împărțită în două părți. În prima parte, vizitatorii pot explora conacul Bălceștilor, unde este redată atmosfera de epocă prin intermediul mobilierului elegant, al covoarelor oltenești, al ceramicii de Corbi sau de Curtea de Argeș și al tablourilor de familie.
În diverse încăperi, precum salonul literar, sufrageria, dormitorul Zincăi sau birourile, se pot admira:
· Mobilier Biedermeier
· Oglinzi venețiene
· Ceramică pictată
· Candelabre de fier forjat
· Portrete ale membrilor familiei Bălcescu: Zinca, Costache, Nicolae, Maria și Barbu, precum și ale urmașilor Zoe Mandrea și Radu Mandrea
· Fotografie cu Bonifaciu Florescu, descendent al lui Nicolae Bălcescu dintr-o relație cu Alexandra Florescu
De asemenea, muzeul expune sobe de cahle renane refăcute în 1937 la atelierele de la Văcărești, fiecare sală având un model diferit.
A doua parte a expoziției este dedicată vieții și activității marelui revoluționar Nicolae Bălcescu. Aici, vizitatorii pot vedea:
• Cărți și documente vechi
• Scrisori și manuscrise
• Studii publicate în „Magazin istoric pentru Dacia”
Aceste exponate ilustrează rolul semnificativ al lui Nicolae Bălcescu în cadrul revoluției de la 1848 din Țara Românească.
Centrul documentar al muzeului păstrează exemplare rare ale istoriografiei românești, lucrări cu tematică francmasonică și fondul Magheru, oferind o resursă valoroasă pentru cercetători și pasionați de istorie.
Autoritățile au în plan să construiască un hotel în apropiere, pentru a atrage mai mulți turiști și pentru a profita de potențialul turistic al zonei. Cei care vin la conac vor putea avea posibilitatea, în viitor, să rămână peste noapte în zonă. Muzeul este principalul punct de atracție și turistic din localitate. Întregul complex muzeistic cuprinde conacul, parcul și biserica de sfârșit de secol XVIII, toate acestea fiind clasificate drept monumente istorice de categoria A.
Turiștii pot ajunge aici din localitatea Milcoiu pe E 81 spre vest, apoi cinci kilometri către localitatea Nicolae Bălcescu.
