Ea a precizat că Guvernul Bolojan a fost nevoit să corecteze un deficit economic „uriaş”, de 9,3% din PIB, înregistrat în anul 2024, relatează Agerpres.
Ea arată, sâmbătă, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că această corecţie s-a întâmplat în ciuda crizei mondiale şi a blocajelor politice interne, în paralel cu o creştere a investiţiilor şi o absorbţie de peste 90% a fondurilor din PNRR.
"Aceasta este realitatea fiscală pe care Guvernul Ilie Bolojan a trebuit să o corecteze (deficitul economic - n.r.). Un lucru pe care l-a realizat în ciuda multiplelor crize la nivel mondial şi a tuturor blocajelor politice interne, ba chiar păstrând şi investiţiile la un nivel record: cu 25 miliarde de lei mai mult ca anul trecut, la care se adaugă o absorbţie PNRR de peste 90% pentru granturi şi 95% pentru împrumuturi. Lucrurile ar fi stat şi mai bine dacă şi alţi lideri ar fi înţeles să se comporte ca nişte oameni de stat. PSD s-a opus unor reforme ale Guvernului Bolojan, inclusiv legii salarizării, blocaj care a costat România 770 de milioane de euro din PNRR. La asta se adaugă criza politică interminabilă generată de moţiunea de cenzură PSD şi AUR care a condus la demiterea Guvernului Bolojan", arată Turcan.
Deputata PNL mai spune că agenţiile de rating avertizează că prelungirea blocajului şi abandonarea consolidării fiscale pot conduce la retrogradarea ţării în categoria "junk".
"Nu putem da timpul înapoi, dar avem nevoie să asumăm drumul reformelor în continuare, de disciplină bugetară şi de un guvern stabil care să înţeleagă că aceste lucruri nu sunt negociabile. Altfel, sacrificiile românilor vor fi fost în zadar", conchide Raluca Turcan.
România a scapat de „junk”, dar pericolul rămâne
Agenţia Standard & Poor's (S&P) a confirmat vineri ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3 (investment grade) şi a menţinut perspectiva negativă.
Perspectiva negativă reflectă opinia S&P că riscurile de implementare legate de consolidarea finanţelor publice ale României şi diminuarea deficitelor sale externe rămân ridicate.
De asemenea, perspectiva reflectă sensibilitatea ţării la schimbările în ceea ce priveşte încrederea investitorilor, pe fondul necesităţilor de finanţare externă semnificative şi al nivelului ridicat al deţinerilor datoriei guvernamentale de către nerezidenţi.
