100 DE MILIOANE de euro. Suma impresionanta pe care Romania o pierde anual, pentru ca nu stim sa facem turism de aventura
Romania, o tara cu zeci de rauri involburate, este la coada Europei la capitolul turistilor care fac rafting, un sport ce presupune coborarea cu barca pe rauri repezi de munte.
Am putea castiga 100 de milioane de euro pe an daca am sti sa ne promovam traseele provocatoare. Iar operatorii de turism se plang ca nimeni nu-i anunta cand se opreste apa in baraje, asa ca temerarii ajung uneori cu barcile pe rauri aproape secate.
Membrii acestui club de rafting din Oradea merg la Crisul Repede ca la o loterie: nu stiu cand barajul hidrocentralei opreste apa.
Ghinion, raftingul se face pe ape line si... pe uscat. Cand barajul nu este inchis, raul curge involburat si isi merita numele.
Situatie similara si pe alte rauri din tara, se plang operatorii de turism.
"Avem totul la dispozitie, suntem si acolo, asteptam sa curga apa. Nu vine", a spus Dan, operator de rafting.
Lipsa de comunicare dintre autoritati si operatorii de turism, dar si faptul ca strainii pur si simplu nu stiu de raurile noastre, distruge potentialul turismului de aventura. In loc sa castigam anual 100 de milioane de euro, strangem cel mult 2. Din pacate, pierde toata lumea.
Turistii care vin in zonele unde se practica raftingul au nevoie si de hotel, restaurant sau magazine de echipamente. Astfel ca un singur euro investit de un turist in acest sport se rostogoleste si in alte business-uri si se transforma in 5 euro.
"Toata zona plateste impozite la stat prin venituri generate de clientii pe care ii aducem acolo", a spus Catalin Campeanu, presedintele unei asociatii de turism.
Autoritatile se declara surprinse de aceste probleme.
"Sunt prima oara pus in postura asta de a auzi despre solicitari privind furnizarea unor debite de apa. Debitele care se furnizeaza pentru activitati turistice vor trebui si ele platite", a spus Altan Abdulamit, de la Ministerul Mediului.
Ministerului Mediului promite sa stabileasca, intr-o buna zi, un program de deversare a barajelor. Ar putea lua un exemplu din alte tari. De pilda, celebra cascada Niagara. Acolo este prevazut prin lege un debit minim ce trebuie asigurat de baraje, pentru a nu compromite spectacolul oferit celor 15 milioane de turisti, care vin acolo anual.