Expoziția Brâncuși de la Timișoara s-a încheiat cu un scandal tipic românesc. Ce s-a descoperit pe una dintre operele expuse
Expoziția Brâncuși de la Timișoara s-a încheiat cu ropote de aplauze, însă finalul a adus și o controversă. Pe una dintre opere- "Pasărea în văzduh"- au apărut mai multe amprente.
Nu se știe deocamdată cine a atins lucrarea marelui sculptor român și nici când. Reprezentanții Muzeului Național de Artă susțin că sculptura ar fi fost adusă în România cu aceste urme.
Aceste urme, care par să fie lăsate de atingerea a patru degete, au stârnit rumoare pe internet.
Reprezentanții Muzeului Național de Artă susțin că operele au fost manevrate de angajații unei firme din Marea Britanie, împreună cu cel puțin un reprezentant al fiecărui muzeu care a împrumutat lucrări, dar și că semnele sunt sub un strat de lac, aplicat pentru protecție.
Filip Petcu, directorul Muzeului Național de Artă Timișoara: "S-a realizat această despachetare, lucrările au fost instalate, iar din acel moment nimeni din echipa muzeului sau din altă echipă nu s-a mai atins propriu-zis de sculpturi. Ceea ce s-a putut observa de fapt nu era ceea ce unii au crezut, iar acele amprente, de fapt, în realitate nu sunt amprente de praf, ci sunt niște amprente dincolo de un strat protector al lucrării".
Curios este că nimeni nu a văzut amprentele la începutul expoziției.
Ovidiu Sandor, președintele Fundației Art Encounters: "Poate că a fost un mic disconfort vizual, dar nu e ceva să pericliteze lucrarea. Sunt niște reguli foarte clare și la dezinstalare vin aceeași reprezentanți ai acelor muzee și cu ajutorul echipelor noastre, vor dezinstala expoziția".
”Pasărea în văzduh” a făcut probleme și la expunerea sa în SUA, acum aproape 100 de ani
Cei de la Muzeul de Artă "Peggy Guggenheim" din Veneția - care sunt proprietarii lucrării - au fost informați de această situatie.
Conform contractului de împrumut, aceștia aveau posibilitatea să retragă sculptura din expoziție dacă stabileau că nu au fost respectate măsurile de protecție și conservare.
Aceeași operă a stârnit controverse și în 1926, când urma să fie expusă în Statele Unite.
Filip Petcu, directorul Muzeului Național de Artă Timișoara: "Când a ajuns pe tărâm american, cei de la oficiul vamal au contestat calitatea de operă de artă. Artistul a fost sprijinit de prietenii săi și a intentat un proces statului american. Un proces pe care l-a câștigat cu brio".
Unele dintre piesele expuse la Timișoara au plecat deja spre muzeele de proveniență. Transporturile sunt păzite de forțele de ordine.
Pentru operele împrumutate, muzeul a plătit 1,2 milioane de euro, însă a câștigat peste 1.350.000 de euro din vânzarea biletelor și din sponsorizări.
