Ia, podoaba portului nostru popular. De Sanziene, sarbatorim si Ziua Universala a Iei Romanesti

Nimeni nu stie cu precizie cand a aparut ia romaneasca, dar sansa a facut sa ajunga in cufarul cu podoabe ale Romaniei si sa ne duca faima in toate colturile lumii.

Mircea Malita spunea despre costumul popular, in volumul in "Romania - Din tezaurul portului popular traditional", ca este "un monument in sensul propriu al cuvantului. El nu sta in casuta sociologica sau etnografica a imbracamintei, ci in linie cu piramidele egiptene, cu catedralele franceze si cu digurile Olandei. El are acest drept pentru ca este o proba adusa la maturitatea existentei unei civilizatii inchegate. El este una din marturiile vizibile si tangibile ale civilizatiei satului de pe pamantul nostru. Costumul romanesc ne scoate din domeniul artei si ne duce in acela al istoriei. Pentru mine, el nu se asociaza cu hora satului, cu cimiliturile si cu povestile populare; el rimeaza cu perfecta si armonioasa asezare a comunitatii libere, care a stiut sa strabata toate intemperiile istoriei prin neintrecutul sau sistem de autoghidare si adaptare".

Din bumbac, in sau borangic, ia romaneasca a reusit sa cucereasca lumea. Modelele de serie se vand cu sute de lei bucata, iar cele lucrate manual ajung la cateva mii de euro.

Ca ia este un obiect pretios o demonstreaza interesul strainilor pentru ea. O gasim la New York, la Muzeul Metropolitan de Arta, dar si in colectiile unor renumiti designeri, cum ar fi Galliano, Tom Ford sau Yves Saint Laurent.

Nici artistii nu au ramas indiferenti in fata gratiilor acestui obiect vestimentar deosebit. Stau marturie "Taranca din Muscel" a lui Nicolae Grigorescu, "Romania Revolutionara" a lui Constantin Daniel Rosenthal, in care Maria Rosetti poarta o ie alba, cusuta cu fir rosu sau "La Blouse Roumaine" a lui Henri Matisse. Regina Maria a Romaniei adora acest obiect vestimentar, in care s-a lasat adesea imortalizata. Adele, Nicole Kidman, Halle Berry sau Kate Moss au purtat si ele cu mandrie frumoasa ie.

Culorile spun povestea iei

Fiecare astfel de camasa populara cuprinde personalitatea zonei in care a fost lucrata, culoarea locala si poarta in spate o poveste.

In Oltenia, calusarii au camasa cusuta cu fir rosu. Iile din Suceava au culori sobre: brun, cafeniu, negru, verde inchis. Cele din Campulung sunt pline de rosu si negru si se lucreaza cu fir gros, buclat, care da volum. In Vrancea, apar culorile tari, intr-o geometrie puternica: rosu, negru, albastru, verde, ocru, in contraste. In Vlasca si Ilfov se folosesc culori calde, mai multe nuante de rosu, auriu, ocru. In Romanati se foloseste o combinatie de albastru tare cu rosu si visiniu, pentru modele delicate, mici, dar de mare rafinament. In Gorj, mai ales in nord, se folosesc doar negrul si ocrul pentru incret. In Arges si Valcea, apar de asemenea compozitii monocrome, cu rosu inchis si visiniu, mai rar doar negru.

In urma cu 50 de ani, femeile coseau aceste ii in culori contrastante, special pentru a putea fi purtate in sfanta zi de duminica, la biserica. Ornamentele aratau statutul social si, chiar daca taranii purtau aceste camasi cand mergeau la camp, la munca, se spune ca in zilele obisnuite le imbracau pe dos, iar duminica le imbracau pe fata.

Ia continua sa "prinda viata" de Craciun, de Paste, de Rusalii si la alte sarbatori importante, in diferite zone ale tarii.

Sursa foto: Iiana, Vogue, One

Articol recomandat de sport.ro

OUT de la FCSB! Starul lui Gigi Becali și-a făcut bagajele: „Scapă de presiunea patronului”