GHIDUL unei vacante printre viile din Romania. De ce cred somelierii ca ne putem compara cu vinurile de Bordeaux. FOTO

06-07-2014 00:00

vinuri, ROmania

Producem vin cu mult dinainte sa ne numim romani. Stramosii nostri geto-daci erau niste agricultori exceptionali, iar vita de vie era una din cele mai de seama bogatii ale lor. Peste ani, ar putea sa redevina bogatia Romaniei.

Vinul, simbolul fericirii. Pana la Burebista

In anii dinainte de Hristos, pe teritorul Romaniei de astazi, vinul era simbolul fericirii. Stramosii nostri, getodacii, si-l stropeau pe haine ca sa atraga lucruri bune asupra lor. Atat barbatii cat si femeile il savurau neamestecat cu apa, din coarne de bou sau ulcele din lut. Pasiunea lor pentru vin era atat de mare, incat regele Burebista a ordonat defrisarea viilor.

Astazi, desi avem vinul in sange si o tara impanzita de crame, putini dintre noi avem obiceiul de a savura un pahar de vin bun la pranz sau la cina. Cu toate ca avem de unde alege. Vinurile romanesti primesc medalii dupa medalii la concursurile internationale, iar preturile lor sunt mai mult decat accesibile.

Vinuri excelente, turism viticol la inceput de drum

Pornim la drum insa cu un handicap. Turismul. Desi avem locuri in Romania parca desprinse din povesti, cu domenii viticole care ar putea sa fie scena unor filme hollywoodiene si vinuri excelente, turismul viticol este intr-un stadiu rudimental, dupa cum sustine chiar unul din cei mai buni somelieri din Romania, Eduard Jakab.

A vizitat Bordeaux-ul de sapte ori, a savurat vinuri in Napa Valley in SUA, in Hynter Valley in Australia, in Campania in Italia, in Toscana in Italia, in Stellembosch in Africa de Sud, in Santorini in Grecia. Bineinteles, a strabatut si Romania in lung si-n lat. “Ca in multe alte domenii, avem potential, dar deocamdata doar atat. Am inceput sa facem vinuri bune... deci suntem in directia buna. Turismul viticol (care este la stadiul turismului din Romania, in general), mai are pana sa se dezvolta la nivelul celor din arealele viticole consacrate”, spune el.

Desi putem sa mergem in tururi organizate prin domeniile viticole din tara, in cele mai multe dintre ele nu ne putem caza. Aici, producatorii de vin ar avea nevoie de o mana de ajutor de la stat: “In acest moment probabil ca Ministerul Turismului si Ministerul Transporturilor i-ar putea ajuta: infrastructura, drumuri de acces si sustinere financiara pentru dezvoltarea de moteluri, case de oaspeti, ville, pensiuni in regiunile viticole.”

Dar cum asta nu se intampla, cea mai buna solutie ramane... timpul. “In timp, cand vor acumula capital (si vor plati bancile pentru imprumuturile facute spre a putea accesa fondurile europene de dezvoltare in agricultura), isi vor face cramele singure, intelegand potentialul unui turism viticol, chiar dincolo de vanzarea de camere si mancarea in spatiile de cazare in podgorii”, mai sustine el.

“Putem oferi vinuri cu stiluri mult mai variate decat Bordeaux”

Undeva prin 2012, cei de la Reuters spuneau ca avem toate sansele sa devenim noul Bordeaux al Europei. Comparatia ne... dezavantajeaza, spune Alfred Binder, specialist in vinuri.

Certificat la Londra de prestigioasa institutie Wine & Spirits Education Trust si cu o experientata in vinuri de peste 10 ani, Alfred a lucrat cu unele dintre cele mai importante marci de vin din lume. Participa in fiecare an la targurile internationale de specialitate si calatoreste frecvent in regiuni viticole din tara si strainatate.

“Consider ca Romania are toate sansele sa isi creeze o identitate proprie pentru industria sa viticola. Acest lucru este sustinut de investitiile masive facute in acest sector si de cresterea considerabila a calitatii vinurilor din ultimii ani. Vom putea obtine in curand vinuri la fel de bune ca si cele produse in Bordeaux, iar asocierea cu celebra regiune este flatanta. Totusi, nu cred ca ne avantajeaza deoarece Romania poate cultiva o varietate mai mare de soiuri si poate oferi vinuri cu stiluri mult mai variate decat regiunea mai sus mentionata”, considera el.
Inca n-am ajuns la nivelul Frantei, insa facem pasi marunti si avem toate sansele sa ii ajungem din urma.

“Cramele din Franta au avut parte de-a lungul istoriei lor de perioade importante cu un comert extrem de profitabil ce le-a permis construirea unor domenii impresionante. Romania este doar la inceput din acest punct de vedere si cramele construite cu ajutorul fondurilor europene se vor putea dezvolta si inmulti daca vor reusi sa isi vanda produsele pe mai multe piete si la preturi mai mari. Au fost construite multe crame in ultima perioada si majoritatea lor intrunesc toate conditiile pentru a produce vinuri de calitate si pot totodata deveni destinatii turistice de succes”, explica Alfred Binder.

Preferatele lui sunt Crama Avincis de la Dragasani, Lacerta Winery din Dealu Mare si Castel Vinum din Transilvania, in special datorita frumusetii zonei in care sunt amplasate.

Desi industria noastra abia trece printr-o resuscitare, Romania se afla pe locul 6 in Europa ca productie de vin, imediat sub tari cu o Franta, Italia, Spania, Germania si Portugalia. In plus, peisajele naturale si domeniile viticole care au readus la viata castele si conace din secolele trecute ne recomanda ca o destinatie turistica de vis pentru iubitorii de vin.

Domeniul Coroanei Segarcea, comoara de pe "paralela vinurilor de calitate"

Prima oprire o facem in Oltenia, la Domeniul Coroanei Segarcea. Atat crama, cat si podgoria arata senzational. “Au cea mai buna abordare pret-calitate in piata si au un perete intreg de diplome si medalii obtinute de vinurile lor. Crama de depozitare a butoaielor este impresionanta”, spune Eduard Jakab.

Localitatea Segarcea din judetul Dolj se afla pe paralela 44 numita "paralela vinurilor de calitate". Vita de vie se intinde aici pana la Dunare, pe dealurile insorite ale Olteniei. Incepand cu anul 2007, vinurile de la Segarcea au inceput sa fie recunoscute international, la concursurile din Europa, Asia si America, iar aprecierile au atins punctul culminant in 2012 cand Domeniul Coroanei a fost cea mai premiata podgorie romaneasca.

Tot in Oltenia, in Mehedinti, Domeniul Corcova pare desprins din rai. Cu o podgorie frumos raspandita pe dealuri, crama a fost pe vremuri parte din mosia boierului Anton Bibescu. Acesta era prieten cu Marcel Proust si a reusit sa faca cunoscut numele Corcova in cele mai selecte cercuri europene. In 2005, podgoria a renascut din propria-i cenusa, atunci cand compania Corcova Roy & Damboviceanu a cumparat 100 de hectare in comuna Corcova. In doar cativa ani, cramele au fost reconstruite si s-au replantat mai multe soiuri de vita-de-vie nobile.

Domeniul nu ofera cazare, insa exista o pensiune chiar langa crama, unde cei care ajung aici pot inopta. O vizita la crama si o degustare costa intre 40 si 60 de lei de persoana, in functie de vinul ales. Pretul include si un platou de degustare.

“Suntem vizitati de clienti care ne apreciaza vinul si profita in
vacante pentru a descoperi domeniul, de amatori de vinuri din tara si strainatate, de somelieri, de diplomati aflati in misiune in Romania, de prieteni si de prieteni ai prietenilor... De asemenea ne viziteaza sportivi, pentru ca in ultima sambata a lunii august in fiecare an organizam un cross in vie si o cursa de mountain bike. Avem 300 de participanti anul acesta in 30 august”,
marturiseste Serban Damboviceanu, unul din fondatorii Corcova Roy & Damboviceanu.

Din Mehedinti ne oprim in Dragasani, unde traditia viticola era renumita inca de pe vremea Dacilor. Domeniul Stirbey are o poveste de peste 300 de ani. Una cu final fericit. Printul Barbu Alexandru Stirbey, nepotul domnitorului Barbu Stirbey si consilierul principal al regilor Carol I si Ferdinand, si-a transformat mosia din Dolj intr-un domeniu viticol exceptional. La inceputul secolului XX, el era proprietarul celei mai mari pepiniere din tara. Dupa moartea sa, domeniile viticole au fost mostenite de catre Printesa Maria Stirbey, fiica sa mai mare, insa aceasta le-a pierdut in 1949, dupa nationalizare. Abia in 2011 cramele si viile au fost restutuite mostenitorilor. Baroana Ileana Kripp, nepoata Printesei Stirbey, a redotat crama cu tehnologia moderna si a inceput sa faca din nou vin.

Desi domeniu Stirbey nu are inca locuri de cazare, cei de la crama isi ajuta oaspetii cu rezervarea camerelor la hoteluri din apropiere. Ofera vizite ghidate in vie si in crama, degustari de vinuri si mese pentru grupuri de 5 – 15 persoane. O degustare standard, ce include 5 vinuri, costa 55 lei de persoana.

Degustarea cu aperitive include 5 vinuri si gustari reci si costa 110 lei de persoana. Iar pentru cei care isi doresc o degustare culinara completa, in schimbul a 175 lei pot savura 5 vinuri si un meniu de specialitati culinare oltenesti.
 
Valeriu si Cristiana Stoica au decis sa dea o noua viata viei familiei, situata in regiunea dealurilor subcarpatice, la portile manastirilor din nordul Olteniei. Ei au restaurat conacul familiei, unde acum sunt produse vinurile Avincis. Acum sunt gazdele celor care vor sa le viziteze crama. Cat e ziua de lunga, ii insotesc la plimbari in vie, in crama si organizeaza degustari de vinuri.

Pretul unei degustari de vinuri cu tur de domeniu viticol si vizita in crama incepe de la 50 de lei pe persoana, in functie de numarul sortimentelor de vin degustate si de serviciile personalizate pe care le punem la dispozitia celor care ne viziteaza. La cererea acestora pot sa ofere si servicii de gazduire la crama.

“Cei care ne viziteaza sunt in general pasionatii de œnologie si de cultura vitei de vie, cei care doresc sa cunoasca podgoria Dragasani si care viziteaza si alte crame din zona-atit romani cit si straini. De asemenea, arhitectura speciala a domeniului, care imbina armonios constructia unui vechi conac de familie cu o moderna crama, atrage iubitorii de arta, arhitecti, profesori si experti din mediul academic si din mediul artistic”, ne-a marturisit Cristiana Stoica, cea care alaturi de sotul sau, a reusit sa construiasca una din cele mai frumoase domenii viticole din tara.

Azuga sau Champagne de Romania

Un drum special merita si Pivnitele Rhein Azuga, de la Halewood, cel mai vechi loc din tara in care se produce, fara intrerupere de-a lungul timpului, vinul spumant dupa metoda traditionala, ca in regiunea Champagne din Franta. Pretul unei degustari, de persoana, a trei vinuri spumante costa 25 lei si include vizitarea hrubelor si prezentarea tehnologiei de fabricaţie a spumantului prin fermentare naturala in sticla. Vestea buna este ca aici exista si o pensiune incapatoare, cu 16 camere, si un restaurant. Iti poti petrece o mini-vacanta linistit, degustand vinuri de calitate.

Bordeaux, Toscana si... Dealu Mare

Pe aceeasi paralela pe care se pozitioneaza zone viticole precum Bordeaux, Saint-Emilion si Toscana, podgoria Dealu Mare este un alt loc binecuvantat din Romania. Aici, in localitatea Fintesti din Buzau, la doar 100 km de Bucuresti, se fac unele din cele mai premiate si mai apreciate vinuri din tara, produse de LacertA.

In mijlocul vitelor de vie, troneaza Conacul Dorobantu, construit in 1901 dupa planurile arhitectului Ion Mincu. Poti alege o degustare de vin “prima impresie”, ce cuprinde 3 dintre cele 9 vinuri diponibile, la pretul de 29 lei, sau o “degustare intensiva”, cu 6 dintre cele 9 vinuri diponibile, la 49 lei. Iar privelistea este una greu de egalat.

Lasam dealurile Munteniei pentru satele transilvanene. Probabil unul din cele mai impresionante domenii viticole este fara doar si poate cel detinut de Jidvei. Intre raurile Tarnava Mica si Tarnava Mare, la cativa kilometri de Alba Iulia si la 150 de kilometri de vechea cetate dacica Sarmisegetuza, Castelul Bethlen Haller din Cetatea de Balta este o bijuterie arhitecturala. Castelul a fost ridicat din secolul XII, apoi demolat in 1556, si refacut radical de contele Stefan Bethlen, intre 1615-1624, dupa modelul castelului Chambord din Franta. Intre anii 1769-1773, el a fost refacut in stil baroc si inconjurat de un zid masiv prevazut cu o monumentala poarta de acces.

Mai multe imagini din Castel poti vedea si intr-un reportaj marca “Romania, te iubesc”.

Tot in Transilvania, o experienta inedita poti avea si la podgoria Lechinta din judetul Mures, locul unde se produce vinul Liliac.

Daca esti prin zona, poti sa faci un tur ghidat in podgoria si crama din satul Batos, apoi sa degusti un vin chiar in mijlocul vitelor de vie. Acolo, este montat un platou cu o priveliste de neuitat. Preturile sunt in functie de pachetul de degustare ales. Pentru pachetele de degustarea de 4 vinuri pretul este de 50 lei, pentru pachetele de degustare de 6 vinuri pretul este de 75 lei.
Ca si in celelalte cazuri, crama Liliac nu ofera facilitati de cazare, dar pune la dispozitia turistilor contactele pensiunilor din zona, cel mai apropiat oras care ofera cazare find Reghin, la 14 km. Cu toate acestea, oamenii fac un drum special pentru o experienta inedita.



“Clientii nostrii nu sunt numai din randul cunoscatorilor de vin, ci si oameni care cauta un vin de calitate si/sau practica turismul la crame si care, o data ajunsi si la crama nostra, sunt fascinati de frumusetea locului. In cei 2 ani de activitate ne-au calcat pragul turisti din Austria, Olanda, Portugalia, Suedia, SUA”,
marturiseste Adina Florescu, responsabil de marketing si PR.

La 60 de kilometri de Lechinta, pe Valea Tarnavei Mici si pe urmele unor vii stravechi, a rasarit in ultimul deceniu o alta crama superba, Castel Vinum, ce cultiva atat soiuri autohtone, cat si internationale sub brandul Villa Vinea. Culesul viilor este o adevarata sarbatoare la care participa oamenii din satele Capailna, Mica si Idrifaia.

Din satele Transilvanene pe colinile Banatului

La 24 km de Timisoara, in inima Banatului, tot ce vezi cu ochii sunt vite de vie. Cramele Recas organizeaza degustari de vinuri si vizite in plantatii inca din anul 2003. Acum, le calca pragul atat romani, cat si straini din intreaga lume. 

“Turistii ce ne trec pragul sunt atat din tara cat si turisti straini (de pe toate continentele, fara exceptie) iar proportia este de aproximativ 50% romani si 50% straini, unii veniti sa descopere locuri interesante din Romania, altii fac parte din zona de business sau din zona academica. Marea noastra bucurie este legata de faptul ca cei ce ne trec pragul sunt din domenii diverse si varste diferite, dar din ce in ce mai multi tineri”, declara seful Departamentului de Turism al societatii Cramele Recas. Nu au deocamdata spatii de cazare, dar spera ca in viitorul apropiat sa dezvolte si acest segment turistic.

Preturile degustarilor incep de la 50 lei (degustare vin si vizita crama) si sunt in functie de ceea ce doresc cei ce organizeaza astfel de vizite. La cerere, pot pregati meniuri traditionale dar si bucatarie internationala.

Daca pentru multi dintre noi, Constanta inseamna doar mare, pentru iubitorii de vin inseamna vite de vie. Dobrogea este si ea o regiune binecuvanta cu soiuri fertile si o clima ideala pentru industria viticola. Aici se afla podgoria celui mai vandut vin din Romania, Murfatlar. Este de altfel si cea mai mare crama din Romania, cu 3000 hectare de vita de vie ce se intind sub soare in jurul ei. In drum spre mare, merita sa faci un popas aici.
Iar, daca timpul iti permite, in sud-vestul judetul Constantei, de-a lungul malului drept al Dunarii, opreste-te si la Domeniile Ostrov.

Privelistea este una de neuitat. 

Text: Cristina Sauciuc, editor www.foodstory.ro

 

Sursa: Pro TV


VIDEO PROTVPLUS.RO