Financial Times: "Cresc riscurile pentru Romania". Cele 3 pericole identificate de analisti: Grecia, deficitul si Guvernul
Cresterea economica risca sa se opreasca din cauza problemelor politice: acesta este avertismentul dat Romaniei de cea mai importanta publicatie financiara de pe glob.
La doar doua zile dupa ce a facut un portret al Directiei Nationale Anticoruptie, „Financial Times”, cea mai citita publicatie financiara din lume, atrage atentia asupra faptului ca nu totul e roz in Romania, asa cum sustine guvernul de la Bucuresti. Dimpotriva, „aspectele negative incep sa le depaseasca pe cele pozitive”, scrie autorul analizei, Nigel Rendell, specialist in piete emergente – mai ales in cele din Europa Centrala si de Est - si director in Medley Global Advisors, cea mai mare companie de consultanta macroeconomica pentru corporatii, banci si fonduri de investititii.
„Romania a inceput sa primeasca din ce in ce mai multa atentie – nu intotdeauna dorita”, scria analistul „Financial Times” in articolul cu titlul "Cresc riscurile pentru Romania". La aspecte pozitive, el mentioneaza cresterea economica, scaderea inflatiei, dar si abordarea precauta a Bancii Nationale. Mai interesante sunt insa aspectele negative subliniate de Rendell, si care se incadreaza in trei mari „zone de preocupare”.
„In primul rand, Romania nu e imuna la problemele din Grecia, fiind afectata mai ales prin sectorul bancar. In Romania sunt active patru banci grecesti, care impreuna au cota de piata de aproximativ 10%. Situatia poate fi tinuta sub control, dar problema va deveni mai acuta daca bancile grecesti incep sa-si retraga in mod agresiv liniile de credit si redirectioneaza volume mari de cash spre Atena. BNR e insa intr-o pozitie relativ solida”.
„In al doilea rand, acordul preventiv de 4 miliarde de euro al Romaniei cu FMI expira in septembrie si negocierile pentru extinderea sa au esuat pe fondul neintelegerilor privind subventionarea pretului gazelor naturale si alte chestiuni fiscale. Acordul a fost incheiat acum cativa ani ca un fond de urgenta care sa fie folosit atunci cand pietele sunt volatile sau cand exista presiuni financiare puternice. Pe de alta parte, nimeni nu s-a atins de acest fond, care a servit mai mult ca un tampon, dar si – mai important – ca o dovada a sustinerii FMI pentru politicile economice guvernamentale. Aceasta sustinere nu mai exista acum si guvernul a anuntat ca in 2016, bugetul va fi mai expansionist decat se planuise [n. red.: adica vor creste cheltuielile publice]
Din ianuarie, Guvernul planuieste reducerea TVA de la 24 la 19%, nivelul dinaintea crizei financiare si a programelor de austeritate care au urmat. Se spera ca pierderile vor fi comepnsate partial printr-o colectare mai buna taxelor si printr-un control strans al cheltuielilor, astfel ca deficitul propus pentru antul viitor sa fie 2,9% din PIB, fata de mai putin de 2% din PIB anul acesta.
Reducerea contributiilor sociale, scaderea cotei unice de impozitare si a impozitului pe profit sunt prevazute pentru anii urmatori. Banca centrala, dar si oficialii UE care au fost luna trecuta la Bucuresti, sunt sceptici ca guvernul poate tine deficitul sub 3%, caz in care am intra in procedura de deficit excesiv [n. red.: baza Pactului de stabilitate si crestere al UE, daca un stat are deficit public peste 3% risca sanctiuni din partea Comisie Europene].
In al treilea rand, diversele schimbari fiscale sunt, partial, o tentativa a coalitiei de guvernament de a-si creste popularitatea cu un an inainte de alegerile parlamentare si de a distrage atentia de la acuzatiile de coruptie aduse prim-ministrului Victor Ponta. Acesta este investigat pentru fals, spalare de bani si evaziune fiscala comise inainte de a detine functii politice. Ponta isi sustine nevinovatia, dar presedintele Klaus Iohannis i-a cerut demisia. Intre cei doi nu e o mare dragoste, dat fiind ca vin din partide politice diferite si s-au confruntat intr-un scrutin prezidential foarte contestat.
Luptele politice, coruptia, racirea relatiilor cu FMI si relaxarea fiscala nu sunt ingredientele unor performante extraordinare pentru o piata emergenta. Se pare ca in Romania, aspectele negative incep sa le depaseasca pe cele pozitive”, conchide analistul „Financial Times”.
