De ce nu avem o economie puternică, deși România este bogată? Interviu cu analistul Valeriu Ivan

De ce nu am reușit să valorificăm în sens economic rezervele noastre naturale metalurgice și energetice, astfel încât să ne dezvoltăm la fel ca alte state?

De ce România nu profită de capacitățile, inteligența și profesionismul locuitorilor săi? Mulți români sunt foarte apreciați în alte țări unde s-au dus să trăiască și să muncească.

Care sunt principalele greșeli făcute în acești 100 de ani pe care România i-a împlinit ca stat modern?

La aceste întrebări a răspuns Valeriu Ivan, președintele Centrului de Analiză și Prognoză pentru Orientări Strategice (CAPOS), într-un interviu exclusiv acordat corespondentului PRO TV Cosmin Savu.

Citește și

Responsabilii pentru pierderea hotelului Astoria din Gara de Nord, condamnaţi după 10 ani

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Pro TV

Valeriu Ivan este și lector asociat la Facultatea de Administrație și Afaceri din cadrul Universității București, unde predă ”Competitive Intelligence”. De asemenea, el a făcut parte din conducerea unor mari companii din energie și resurse minerale.

În opinia sa, tot ce a construit România până acum nu este de viitor, pentru că strategiile care au format actuala economie românească au fost ”strategii intuitive și strategii bazate pe oportunism”.

Cosmin Savu: România se află acum la o răscruce. Avem 100 de ani de stat modern. Ne uităm în urmă, am văzut ce am lăsat. Ne uităm înainte, vedem ce ne așteaptă. Cum vedeți dumneavoastră evoluția viitoare a României?

Valeriu Ivan: Evoluția viitoare poate să plece numai de la ceea ce avem, poate să plece de la ceea ce am construit. România, așa cum am spus, vine din trecut și merge cu pași rapizi sau mai puțin rapizi către viitor. Trecând în zona oarecum economică putem să înțelegem că România nu are o tradiție neapărat importantă în zona economică, în zona industrială, mă refer. Am putea să plecăm în momentul ăsta la o analiză care să releve faptul că ne aflăm față de celelalte economii într-un anume loc. Nu prea sunt studii care să releve acest fenomen.

Sunt câteva în derulare și există premise din care putem să înțelegem faptul că ceea ce am construit până acum nu este neapărat în viitor. Și asta pentru că economia românească sau strategiile care au format actuala economie românească au fost oarecum strategii intuitive și strategii bazate pe oportunism.

Cosmin Savu: Ne referim acum la ultimii 28 de ani? Pentru că înainte, în perioada socialistă exista o strategie, un comitet de planificare de stat, care coordona economia românească.

Valeriu Ivan: E adevărat, numai că și în acea perioadă strategiile au fost de tip oportunist, în sensul că avem puțin cupru undeva, facem fabrică de cupru. Trebuie să facem, nu știu, circuite integrate moderne, pentru că trebuie să le facem. Nu contează cu ce costuri, nu contează cu cât putem să le vindem. Astea au fost strategiile până în 89.

După 89, normal, costurile în industrie au început să-și spună cuvântul. Și atunci au început să lipsească strategiile raționale. Mergând pe intuiție, adică eu cred că merge și așa, am ajuns la economia pe care eu o numesc astăzi economia browniană a României. În sensul că nu știm mâine unde se vor afla elemente din cadrul economiei. Nu putem prognoza nici măcar pe termen scurt sau pe termen mediu, anumite ramuri economice, ce se va întâmpla cu ele. Pentru că nu avem o bază solidă de la care să plecăm, iar variațiile are sunt induse din economia mondială le resimțim din plin. Și atunci .. suntem cumva în voia valurilor.

Cosmin Savu: Am devenit meteodependenți de vicisitudinile din alte state.
Valeriu Ivan: E o expresie corectă. Și din alte state și din piețe internaționale, nu neapărat din alte state, dar din piețele internaționale cu siguranță.

Cosmin Savu: Nu este acesta trendul globalizării?
Valeriu Ivan: Este trendul globalizării și toate statele sunt într-o mică sau mai mare măsură dependente de aceste variații, însă reziliența de care se vorbește din ce în ce mai mult și în economie, în sensul de a avea un miez puternic cu care să poți să adaptezi variația pe care o primești, să poți să o înglobezi și să poți să o dezvolți apoi, strategii care să-ți permită să păstrezi limite rezonabile ... la noi nu există.

Deci pur și simplu luăm tot ce este variație, o asimilăm cum putem, într-un fel sau altul, se duce tot în nivel de trai, în salarii, după care o luăm de la început cu mișcarea browniană, da? Ne mișcăm așa cum mișcarea browniană devine mai activă în momentul în care avem o energie suplimentară, exact așa fondurile pe care România le primește dintr-o parte sau din alta, fonduri externe, în momentul în care primim așa ceva avem o mișcare care poate părea că este pozitivă, care poate părea că duce către creștere și spre bunăstare.

Vedem că și creșterea nu duce neapărat către bunăstare. De ce? Pentru că nu avem acel miez, acea direcție care, indiferent de aceste creșteri sau scăderi, să ne mențină pe o anumită direcție.

Cosmin Savu: Cine ar trebui să facă astfel de strategii sau să gândească niște linii? Și cum se pot impune aceste linii într-o economie liberă?

Valeriu Ivan: Economia liberă este și ea supusă legislației și supusă regulilor pe care aceasta le impune în piață. Politicile pe care guvernele statelor le promovează permit anumite dezvoltări și anumite limitări. Și la noi se fac politici. Și la noi există zone care sunt oarecum protejate și care se dorește a fi crescute: IT-ul, da? Sau zone care nu sunt protejate, nu știu, construcțiile de mașini. E o politică. Dacă ea este realizată în baza unei analize, numai cei care le pun în practică, numai cei care le promovează pot ști.

Pro TV

Ceea ce vă pot spune eu este că nu am cunoștință de analize care să plece nu de la intuiții și nu de la oportunism, ci pur și simplu de la niște realități reci, care să ne aducă o poză, o imagine, a ceea ce suntem astăzi și unde vrem să ajungem. A ceea ce suntem astăzi în primul rând. A ceea ce suntem în Europa, în raport cu celelalte economii cu care noi intrăm în competiție.

O astfel de analiză, în opinia mea, ar trebui să plece de la valorile pe care societatea românească și le-a asumat și le asumă în continuare și le promovează în continuare. În momentul în care studiile făcute relevă faptul că România și-a asumat valori și promovează valorile pe care cu toții le cunoaștem în societatea de astăzi suntem undeva în zona opusă statelor care astăzi își permit să aibă economii dezvoltate.

Mă întrebați cine ar trebui să facă aceste lucruri. Cred că în primul rând societastea civilă. Nu cred că altcineva are posibilitatea de a introduce idei noi și de a introduce aceste idei în mentalul colectiv și a merge mai departe către asumare. Ne asumăm să rămânem în acesstă zonă? În zona tradiționalistă, în zona lui lasă că merge și așa, în zona apropiată de tradiția satului românesc, de Miorița ... Sau vrem să mergem către o zonă rațională în care s-a dovedit și statele din nordul Europei au dovedit faptul că se poate.

Care sunt principalele 3 direcții pe care economia României ar trebui să meargă?

Analistul economic mai spune că România nu are în prezent niște direcții economice clare, pe care să le urmeze și pe care să le respecte pe termen mediu și lung.

Valeriu Ivan: Astăzi dacă întrebăm instituțiile responsabile principalele 3 direcții pe care economia României ar trebui să meargă nu știu dacă cineva poate să ne răspundă la asta. Da, intituitiv putem spune agricultură. Ok, cât ne-am dezvoltat din acest punct de vedere în ultimii 30 de ani? Agricultura, da, este o resursă importantă. Nu am dezvoltat-o. Atunci suntem sau nu suntem în zona asta? Vrem să facem IT. Bun, putem să facem IT. Nu știu ce o să facem peste 10 ani, când cei care astăzi tineri fiind în IT vor ajunge la o vârstă la care vor fi înlocuiți de alții mai tineri, iar acei oameni nu știu ce vor face. În 10 ani, nu cred că va dura mai mult.

Cosmin Savu: Tehnologiile disruptive au schimbat societățile occidentale în mod radical în ultimii 20 de ani. Nu ne putem închipui cum ne-ar arăta viața astăzi fără telefonul mobil și fără internet.

Valeriu Ivan: E adevărat, dar tehnologiile disruptive pot fi folosite pentru a deveni mai productivi sau pot fi folosite pentru a ne juca. Deocamdată noi suntem în situația în care le folosim foarte mult pentru a ne juca, mai puțin pentru a deveni productivi.

Pro TV

Învățământul românesc nu este coerent, nu are o direcție bine stabilită

Vasleriu Ivan mai atrage atenția asupra faptului că învățământul în România trebuie să fie ”un mijloc” prin care țara noastră să obțină o economie performantă, investind astfel pe termen lung.

El spune că în prezent ne lipsesc așa zișii ”meseriași”, care sunt plecați în străinătate, învățământul fiind axat pe ”generaliști”.

Valeriu Ivan: Învățământul trebuie să fie un mijloc. În momentul în care am stabilit obiectivele, în momentul în care știm ce tip de economie vreau să fac, în momentul în care am toate aceste date știm și ce învățământ am nevoie. Astăzi, eu neavând nici economie de tipul ăla, nici economie de tipul celălalt, nu știu ce fel de profesioniști produc. Produc profesioniști pentru o economie care are un ciclu de producție lung și care înseamnă profesioniști, așa cum erau școlile profesionale, liceele, înainte de 89, de unde, da, ieșeau meseriași care știau a doua zi după ce terminau școala știau să facă ceva în fabricile și uzina de pe vremea aia. E o variantă.

Sau produc generaliști, așa cum se încearcă astăzi, generaliști care atunci când ajung la un loc de muncă iau procedurile de la acel loc de muncă, le citesc și într-o săptămână devin foarte buni în a executa lucrurile simple pe care le presupun procedurile respective. Eu un mijloc, eu așa îl privesc. Nu pot să-l privesc ca pe un scop în sine. pot să am matematicieni 90 % din populația României. La ce mi-ar folosi? Dacă nu am și modul în care eu folosesc acea forță de muncă. Și nu consider învățământul un producător de forță de muncă. Nu. Pentru că este vorba și de muncă de cercetare, e vorba de artiști, e o sferă foarte largă.

Bun. Dar rămânând în sfera asta economică, ce fel de profesionist vreau să produc și pentru cine? Ajungem în zona lipsei de forță de muncă. Cum pot să-i spun unui tânăr pregătește-te în domeniul ăsta în momentul în care locurile de muncă din domeniul ăla sunt pe principiul economiei browniene. Astăzi sunt, mâine nu mai sunt. Îl pregătesc în domeniul ăla și risc așa cum se întâmplă cu cvasi-majoritatea absolvenților din ziua de astăzi să meargă să lucreze în cu totul alt domeniu.

”Știm să facem un singur lucru cu gazul natural: să-l ardem”

În ceea ce privește exploatarea resurselor naturale, și aici România este deficitară în cee ce privește construirea unei viziuni, țara noastră preferând să profite în mod brut de resurse, fără să aplice un plan prin care să atragă și alte beneficii.

Valeriu Ivan: Și mai avem o sursă foarte importantă. Suntem singurii care cred că avem în Europa, stăm foarte bine, gazul natural. Știm să facem un singur lucru cu gazul natural: să-l ardem. Toată lumea este șocată, cum adică, voi aveți gaz, îl scoateți, dați drumul la robinet și-l ardeți? Da, asta facem noi cu gazul. Astea sunt politicile de dezvoltare, asta știm să facem.

Cosmin Savu: Asta era una din întrebări, cum poate statul într-o piață liberă să intervină și să ghidoneze mersul economic?

Valeriu Ivan: Păi există cele două tipuri de capitalism, capitalismul dirijat și capitalismul mai puțin dirijat, mai liber. În urma analizelor pe care le-am făcut este clar că zona în care am putea să ne situăm cât de cât este ce de capitalism dirijat. Singura metodă prin care poți interveni sunt finanțele, politicile fiscale. Atât. Orice alt fel de intervenție în care statul face fabrici, statul face ... se vor dovedi probabil falimentare. Pentru că haideți să ne uităm în ultimii 20 de ani cum au fost gestionate lucrurile astea. Să vedem cum au mers companiile care au fost gestionate privat și cum au mers companiile sau cum merg companiile care au fost gestionate de stat. Și credeți-mă că nu pentru că oamenii care sunt la companiile de stat nu au vrut ca acele companii să meargă. Regulile sunt total diferite, deși teoretic ar trebui să nu existe diferențe. Regulile între o companie privată și una de stat, credeți-mă, funcționează diferit.

Și atunci este greu, chiar și în încercarea de lua manageri de la companiile private și a-i aduce la companiile de stat. Este foarte greu, pentru că acei manageri vor avea probleme, nu vor înțelege foarte repede toate mecanismele și toate limitările la care este supus un management al unei companii de stat. 

CITIȚI ȘI:

-► De ce este România condamnată la înapoiere și sărăcie. Interviu cu profesorul universitar doctor Daniel David

-► Cum s-a prăbușit un imperiu românesc de sute de milioane de euro. Interviu cu Adrian Porumboiu

FOTO: Cosmin Savu

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"