Cum se facea BUGETUL la Bucuresti acum doua secole. Turcii ne luau tribut mai mic decat FMI, armata primea mai multi bani
V-ati intrebat vreodata cum se facea bugetul in veacul al XIX-lea, pe vremea cand Tarile Romane inca mai plateau bir turcilor si sclavia inca era legala?
Arhitectul ardelean Arnold Platon a postat pe blogul sau un infografic inedit cu bugetul Tarii Romanesti in anul 1842, realizat pe baza datelor din Anuarul Statistic al acelor vremueri, care pe atunci se numea „Anuarul Printipatului Tarii Romanesti”. Si cum infograficul e facut intr-un mod similar cu cele de azi de pe site-ul Guvernului Romaniei, putem compara cheltuielile facute pe atunci de autoritati cu cele din zilele noastre.
In 1842, cei mai multi bani veneau la buget din „capitatia plugarilor duprin sate”, adica impozitul agricol. Alte surse importante de venit erau ocnele si vamile - adica sarea extrasa din salinele statului si taxele vamale.
Sursa: arnoldplaton.wordpress.com
La buget veneau insa bani si din surse care azi ni se par cel putin insolite. De pilda, „dajdia mazililor” era un impozit platit de toti boierii care fusesera scosi din functie sau de urmasii lor. Iar „dajdia tiganilor statului” era taxa pe care o achitau robii tigani, deoarece abia un an mai tarziu se introducea prima lege care desfiinta – partial - sclavia in Tara Romaneasca. De asemenea, o suma insemnata platea si Imperiul Austriac drept taxa de pasunat pe teritoriul Valahiei.
Cu ce cheltuia statul bani in 1842? In primul rand, cu salariile bugetarilor. Peste 31% din buget o reprezentau „lefile amploiatilor civili ai statului”, 18,8% - „Tinerea ostirii pamantenesti impreuna cu a stabului domnesc” (Statul Major) – mai mult decat azi, cand Ministerul Apararii primeste doar 4,5% din buget.
8,3% din buget era pensia si indemnizatia Boierilor si 8,8%, lista civila a domnitorului. Incalzitul incaperilor publice era un capitol insemnat de cheltuieli. Insa statul investea si in infrastructura: 1,1% din cheltuieli erau cu „tinerea drumurilor” iar 0,8%, „ajutorul dat pentru caldaramurile din Bucuresti si Craiova". Tributul platit Imperiului Otoman, in schimb, nu era o povara bugetara atat de mare pe cat ne inchipuim azi: numai 7,8%. Prin comparatie, datoriile externe platite de Romania anul trecut, incluzand plata transei catre FMI, au depasit 5,5 miliarde euro, in vreme ce bugetul tarii noastre in acelasi an a fost de 50 de miliarde.
In 1842, bugetul Tarii Romanesti depasea 18 milioane lei de atunci, in vreme ce in zilele noastre cheltuielile statului ajung la 231 miliarde lei. Moneda noastra nu are insa aceeasi valoare: in 1842, Tara Romaneasca nu avea practic moneda, leul fiind doar o unitate de calcul care se raporta la monedele altor tari. Transformand aceasta suma in ruble rusesti (cursul era de o rubla la 10,2 lei), care in veacul al XIX-lea aveau acoperire in aur, rezulta ca valoarea bugetului stabilit la Bucuresti era de 68.590.5 uncii de aur. La cursul de azi al aurului rezulta circa 72 de milioane de euro, in vreme ce bugetul actual al Romaniei depaseste 50 de miliarde.
