Premiul Nobel pentru Economie, acordat britanicului Angus Deaton. Varoufakis, printre candidatii sugerati
Luni s-a acordat ultima distinctie ce poarta numele lui Alfred Nobel, cea pentru stiinte economice.
Numita oficial “Premiul Bancii Centrale a Suediei in memboria lui Alfred Nobel”, distinctia a fost creata in 1968 iar castigatorul a fost anuntat la ora locala 13:00 (14:00, ora Romaniei). Premiul i-a fost decernat britanicului Angus Deaton, unul dintre cei mai importanti specialisti in microeconomie din lume. Printre studiile sale se numara si unele privind comportamentul consumatorilor in cazul modificarii TVA la alimente, dar si despre modul in care politicile publice ii afecteaza diferit pe bogati si pe saraci. De asemenea, el a formulat "Paradoxul Deaton", potrivit caruia variatiile mari de venit au un efect redus asupra consumului.
Anul acesta, pe lista posibililor castigatori apareau cateva nume mari. Cele mai importante sunt cele ale lui Ben Bernanke, fostul presedinte al Rezervei Federale a SUA, si Olivier Blanchard, pana de curand economist-sef al FMI. Se vehiculeaza si numele lui Anthony Atkinson, un economist celebru, dar si controversat, pentru teoriile sale privind inegalitatea in societatile capitaliste. Adept al taxarii celor cu venituri mari si al introducerii venitului minim garantat, Atkinson a fost mentorul popularului Thomas Piketty.
Robert Barro, profesor la Harvard, este si anul acesta pe lista posibililor laureati. Considerat drept unul dintre parintii macroeconomiei neoclasice, Barro este printre cei mai citati si mai influenti cercetatori din lume. S-a remarcat insa si ca un critic al politicilor administratiei Obama, pe care le-a descris de altfel drept “gunoi”, considerand ca orice crestere a cheltuielilor guvernamentale in scopul stimularii economiei este gresita.
Banca Centrala a Suediei ar putea la fel de bine sa recompenseze cercetatarile lui Martin Weitzman, William Nordhaus si Nicholas Stern asupa schimbarii climei si consecintelor acestui fenomen pentru economie. Cu sanse mari este creditat si Paul Romer, antreprenor si profesor de economie american, care pune in centrul teoriilor sale progresul tehnologic si promoveaza in tarile sarace ideea autoguvernarii oraselor. Mai putin cunoscut, dar foarte citat in ultima perioada, este economistul britanic Richard Blundell, care a studiat efectul scaderii salariilor asupra consumului.
In gluma a fost propus chiar si fostul ministru grec al Finantelor, Yanis Varoufakis - care era, de altfel, un apreciat profesor de economie inainte de a intra in guvern, fiinf autorul unor celebre solutii pentru iesirea Europei din criza, dar si omul din spatele succesului jocurilor online.
Anul trecut, premiul a fost luat de francezul Jean Tirole. Cel mai faimos castigator este insa matematicianul John Nash, laureat in 1994, a carui viata a fost ecranizata in filmul “O minte sclipitoare”, in care rolul lui Nash a fost interpretat de Russel Crowe.
Castigatorul/ii distinctiei va/vor primi opt milioane de coroane suedeze (aproximativ 860.000 de euro). Dupa anuntarea tuturor laureatilor, premiile sunt acordate pe 10 decembrie la Stockholm, cu exceptia celui pentru Pace care se decerneaza la Oslo.
