Un arheolog celebru "fabrica" singur artefactele pe care apoi le prezenta drept mari descoperiri

culturi neolitice Turcia
LiveScience

Arheologul James Mellaart, celebru pentru descoperirea unei uluitoare culturi neolitice în Turcia, denumite Çatalhöyük, care are o vechime estimată la 9.000 de ani, îşi fabrica singur dovezile arheologice care să-i susţină ipotezele,

Potrivit Live Science, James Mellaart, care a murit în 2012, a fabricat singur o parte dintre decoraţiunile murale "antice" pe care apoi le "descoperea" în situl de la Çatalhöyük.

De asemenea, el a falsificat documentele prin care erau catalogate inscripţiile descoperite la Beyköy, un sat din Turcia, conform geoarheologului Eberhard Zangger, preşedintele Fundaţiei Luwian Studies.

Zangger a examinat apartamentul din Londra ce a fost deţinut de Mellaart între 24 şi 27 februarie, descoperind o serie de "prototipuri" ale unor decoraţiuni murale şi inscripţii despre care Mellaart susţinea că sunt autentice.

"A folosit aceeaşi strategie mai bine de 50 de ani. Mai întâi se documenta extraordinar de bine cu privire la istoria unei regiuni de care era interesat pentru săpături. Apoi, încerca să folosească aceste cunoştinţe pentru a dezvolta o panoramă istorică relevantă pentru respectiva regiune", conform lui Zangger.

Citește și
De ce „urăște” Donald Trump Ucraina. În 2019 i-a spui lui Zelenski: „Ucraina știe multe despre asta”

Acest proces nu le este străin arheologilor şi istoricilor în general. Singura diferenţă este că un cercetător onest caută dovezile istorice care, apoi, îi confirmă sau infirmă ipoteza. În schimb, "Mellaart fabrica artefactele pe care mai apoi le folosea, susţinând că sunt antice, pentru a-şi confirma teoriile", a adăugat Zangger

În apartament, Zangger, care se afla acolo pentru a-i îndeplini lui Mellaart o dorinţă testamentară prin care dorea să-i fie publicate toate descoperirile făcute în Turcia, a mai descoperit schiţe ale desenelor pe care Mellaart pretindea că le-a descoperit la Çatalhöyük.

James Mellaart a publicat primele descrieri ale desenelor murale pe care le-ar fi descoperit la Çatalhöyük în 1962, în revista Archaeology. De-a lungul deceniilor ce au urmat, el a publicat şi alte astfel de desene murale. Unele dintre ele erau fotografiate pe pereţii pe care au fost desenate, în timp ce altele erau doar schiţate pe hârtie.

Cât de multe dintre desenele publicate au fost falsuri nu se ştie şi este şi extrem de greu de aflat, conform lui Zangger.

Arheologul Ian Hodder, şeful actual al şantierului arheologic de la Çatalhöyük, a refuzat să comenteze această situaţie.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!
NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!
Citește și...
Descoperirea biblică majoră. Arheologii ar fi găsit
Descoperirea biblică majoră. Arheologii ar fi găsit "semnătura" profetului Isaia

Arheologii din Israel afirmă că au descoperit un sigiliu din lut care ar avea semnătura profetului Isaia.

Recomandări
Întâlnire de taină la Damasc. Presa din Siria: Șeful Serviciului Secret din România, față în față cu Bashar al-Assad
Întâlnire de taină la Damasc. Presa din Siria: Șeful Serviciului Secret din România, față în față cu Bashar al-Assad

Un diplomat european a dezvăluit, miercuri, pentru Syria TV, că Serviciului Secret din România a vizitat Siria și s-a întâlnit cu președintele Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.

Tehnologia care poate apăra România în cazul unui atac cu rachete balistice. A fost testată cu succes de Israel și SUA
Tehnologia care poate apăra România în cazul unui atac cu rachete balistice. A fost testată cu succes de Israel și SUA

Israelul și Statele Unite au folosit pentru prima oară într-o situație reală interceptoarele de rachete balistice împotriva proiectilelor lansate de Iran.

România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc
România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc

"Masa caldă" în școli este în peste 60% din cazuri un sendviș sau un pachet cu hrană rece. Programul național funcționează doar într-o treime dintre școlile alese de Ministerul Educației, care dă vina pe incompetența autorităților locale.