Acesta îndeplinește aproximativ 500 de funcții vitale, printre care procesarea nutrienților și filtrarea substanțelor nocive din sânge, potrivit Science Alert.
În ciuda toxinelor chimice cu care trebuie să se confrunte zilnic, ficatul reușește să se mențină surprinzător de tânăr datorită capacității sale extraordinare de regenerare.
Nici măcar ficatul nu este însă imun la trecerea timpului. Pe măsură ce organismul îmbătrânește, același lucru se întâmplă și cu ficatul, care devine mai vulnerabil la diferite forme ale bolii ficatului gras.
Un nou studiu, publicat în revista științifică „npj Aging”, arată că cercetătorii au făcut un pas înainte în încercarea de a combate acest proces. Oamenii de știință au folosit un compus prezent în citrice pentru a încetini și chiar inversa unele semne ale îmbătrânirii ficatului la șoareci.
O echipă condusă de biologul molecular Zhao-Qing Shen, de la Universitatea Națională Yang Ming Chiao Tung din Taiwan, a studiat hesperetina, un flavonoid natural prezent în lămâi, lime, portocale și alte citrice.
Substanța a atras deja atenția cercetătorilor pentru o serie de potențiale efecte farmacologice, printre care proprietăți antiinflamatoare, antiîmbătrânire și neuroprotectoare.
Hesperetina a fost identificată anterior drept un activator al unei gene asociate longevității, numită CISD2, cunoscută pentru rolul său în menținerea sănătății ficatului și a metabolismului.
„La nivelul ficatului, deficitul de Cisd2 favorizează steatohepatita și carcinomul hepatocelular, în timp ce creșterea expresiei Cisd2 păstrează profilurile metabolice tinere și atenuează disfuncțiile hepatice asociate vârstei”, explică cercetătorii.
Aceștia subliniază că activitatea genei Cisd2 scade odată cu înaintarea în vârstă, ceea ce sugerează că restabilirea ei ar putea reprezenta o strategie pentru întârzierea îmbătrânirii ficatului și prevenirea bolilor hepatice asociate vârstei.
Ce s-a întâmplat după cinci luni de administrare a hesperetinei
Pentru a testa ipoteza, cercetătorii au administrat zilnic hesperetină unor șoareci în vârstă de 21 de luni, timp de cinci luni. Un grup de control a primit o substanță inactivă.
La finalul experimentului, nivelurile Cisd2 erau semnificativ mai scăzute în ficatul animalelor din grupul de control, ajunse la vârsta de 26 de luni. În schimb, șoarecii bătrâni care primiseră zilnic hesperetină prezentau niveluri ale Cisd2 comparabile cu cele ale unor șoareci tineri, de numai trei luni.
Au fost reduși și alți indicatori ai îmbătrânirii și deteriorării ficatului, printre care acumulările de grăsime, deteriorarea celulelor hepatice și inflamația.
„În ansamblu, aceste rezultate demonstrează că administrarea hesperetinei atenuează leziunile patologice hepatice și întârzie îmbătrânirea ficatului la șoarecii vârstnici, efect care este strâns corelat cu creșterea expresiei Cisd2”, au scris cercetătorii.
O analiză a ARN-ului, realizată pentru compararea activității genelor, a arătat că acest compus din citrice a modificat expresia genetică a animalelor tratate într-o direcție mai apropiată de cea observată la organismele tinere, inversând mai multe schimbări asociate îmbătrânirii.
Într-un experiment separat, șoarecii modificați genetic astfel încât să nu aibă Cisd2 în principalele celule funcționale ale ficatului nu au răspuns la tratamentul cu hesperetină.
Rezultatul susține ipoteza că efectele compusului din citrice asupra celulelor hepatice ale șoarecilor depind în mare măsură de Cisd2.
Potrivit cercetătorilor, hesperetina pare să acționeze printr-o cale de semnalizare care implică două proteine, Hmgcs2 și Pparα, care împreună cresc activitatea Cisd2.
Cercetătorii au analizat și probe de ficat de la 80 de pacienți
Va fi nevoie de mult mai multe cercetări pentru a determina dacă hesperetina poate produce în siguranță efecte similare și asupra ficatului uman. Studiul oferă însă câteva indicii în această direcție.
Echipa a analizat probe de țesut hepatic fără tumori provenite de la 80 de pacienți care fuseseră supuși unor intervenții chirurgicale pentru cancer hepatic sau tumori benigne.
Cercetătorii au constatat că expresia PPARα și CISD2 scădea odată cu vârsta în țesuturile hepatice umane.
Această observație nu demonstrează că hesperetina poate întineri ficatul oamenilor, însă sugerează că reducerea activității Cisd2 observată la șoareci ar putea avea loc și în organismul uman odată cu înaintarea în vârstă.
Dacă acest mecanism va fi confirmat, stimularea acestei căi cu ajutorul hesperetinei ar putea avea potențialul de a contribui la întinerirea ficatului uman.
„Aceste rezultate, luate împreună, oferă dovezi solide privind potențialul hesperetinei ca tratament împotriva îmbătrânirii ficatului și pun bazele unor viitoare intervenții clinice care să utilizeze hesperetina ca activator puternic al Cisd2 și ca aliment funcțional derivat din cojile citricelor”, au scris cercetătorii.
„Hesperetina din coaja citricelor și din alte surse are potențialul de a încetini îmbătrânirea ficatului sau de a întineri un ficat îmbătrânit, precum și de a contribui la ameliorarea bolii ficatului gras asociate vârstei.”
Rezultatele studiului au fost publicate în revista științifică „npj Aging”.
