Studiul care ne indica de ce ne temem de zombie, roboti si clovni. VIDEO
Au un aspect ce se aproprie de cel al omului, insa nu il imita perfect. Cum acest lucru este infiorator pentru creierul uman, cercetatorii cauta un raspuns pentru acest fenomen.
Cu cat aspectul unui robot imita mai bine aspectul omului, tendinta este de a raspunde in mod negativ fenomenului respectiv. Logic ar fi ca nivelul de acomodare al oamenilor sa creasca pe masura ce robotul se apropie de aspectul umanoid, insa nu este asa.
Unele personae traiesc aceste experiente cand se uita la filme cu astfel de personaje. Acelasi lucru se intampla cand oamenii se sperie de clovni sau poze cu oameni care si-au facut operatii estetice extreme.
Creierul uman ajunge intr-un impas cand se uita la o creatura care se aseamana cu un membru al propiei specii.
"Atunci cand oamenii se uita la un film cu roboti, spre exemplu, se produce o senzatie stranie in creier, ca si cand doua parti diferite ale creierului ajung la alte concluzii in acelasi timp", spune Karl MacDorman, un cecetator de la Universitatea Indiana.
Ayse Saygin, un profesor la Universitatea din California, foloseste tehnologie de top pentru a elucida misterul creierului uman si reactia sa fata de formele umanoide. O posibila cauza este faptul ca creierul combina informatiile conflictuale.
Saygin si colegii sai au publicat un studiu anul trecut, folosind rezonanta magnetica pentru a vedea ce se intampla in creier in raport cu formele umanoide. Acestia au teoretizat ca efectul, partial, se rezuma la o anticipare gresita. Cand anticipam un lucru si se intampla altceva, se produce o eroare in creierul nostru. Dupa ce se produce eroarea, avem tendinta de indepartare fata de subiect.
Cercetarea a implicat 20 de participanti care s-au uitat la un video cu trei "actori" care se miscau la fel: un om, un android modelat ca un om si un robot "dezbracat", la fel ca androidul, doar ca fara partea de exterior ce acopera firele si legaturile metalice din corp. Numarul de oameni implicati in studiu este obisnuit pentru cercetarile neuronale care sunt scumpe si ocupa mult timp.
Discutiile despe acest fenomen au fost gasite intr-un articol in revista "Energy" in 1970, redactat de expertul in robotica Masahio Mori. Inaintea acestuia, acelasi fenomen a fost mentionat de Enst Jentsch intr-un eseu ce dateaza din 1906. Acelasi eseu al lui Enst a fost preluat si rediscutat de Sigmund Freud cu 13 ani mai tarziu.
