Studiu: Dieta occidentală a mamei în timpul sarcinii poate influența riscul de ADHD și autism la copii

Cercetătorii văd potenţialul unor intervenţii dietetice specifice în timpul sarcinii pentru a reduce acest risc.

Fumatul, alcoolul şi dietele nesănătoase sunt factori ştiuţi că pot influenţa dezvoltarea fetală. Acum, un studiu clinic cuprinzător al Universităţii din Copenhaga şi al Asociaţiei Copenhaga Studii prospective privind astmul în copilărie (COPSAC) de la Centrul danez pentru astmul pediatric şi spitalul Herlev and Gentofte, a descoperit o asociere între dieta maternă în timpul sarcinii şi dezvoltarea ADHD (tulburare de deficit de atenţie şi hiperactivitate) şi autism la copii.

”Cu cât o femeie aderă mai mult la o dietă occidentală în timpul sarcinii - bogată în grăsimi, zahăr şi produse rafinate şi săracă în peşte, legume şi fructe - cu atât mai mare pare să fie riscul ca copilul ei să dezvolte ADHD sau autism”, spune autorul principal, dr. David Horner.

Studiul a identificat un model alimentar occidental folosind o analiză bazată pe date. Chiar şi devierile moderate de-a lungul acestui spectru alimentar au fost asociate cu un risc semnificativ crescut.

De exemplu, abaterile uşoare către o dietă mai occidentală au fost legate de un risc crescut cu 66% de ADHD şi de un risc crescut cu 122% de autism.

Totuşi, spun cercetătorii, chiar şi micile ajustări ale dietei care se îndepărtează de un model occidental ar putea reduce riscul de tulburări de neurodezvoltare.

Peste 60.000 de perechi mamă-copil analizate

Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au analizat modelele alimentare, probele de sânge şi diagnosticele ADHD în patru cohorte mari independente din Danemarca şi Statele Unite, cuprinzând peste 60.000 de perechi mamă-copil. Probele de sânge au fost analizate cu ajutorul metabolomicii, oferind o perspectivă asupra mecanismelor biologice care leagă dieta de tulburările de neurodezvoltare şi servind drept metodă de validare a rezultatelor.

Legătura dintre modelele alimentare occidentale şi ADHD a fost observată în toate cele patru cohorte şi validată în trei dintre ele, folosind trei metode diferite, consolidând credibilitatea studiului, potrivit dr. Horner.

Studiul se bazează pe un set de date extrem de detaliat şi robust în care aproape 600 de copii au fost evaluaţi clinic pentru tulburări de neurodezvoltare la vârsta de 10 ani.

Pentru a asigura nivelul de încredere al constatărilor, cercetătorii au luat în considerare o serie de factori, inclusiv genetica, despre care se ştie că joacă un rol major în tulburările de neurodezvoltare. Chiar şi aşa, asocierea între o dietă occidentală maternă şi riscul de ADHD şi autism a fost clară.

Cel mai mare risc, la începutul sarcinii

Unul dintre principalele puncte forte ale acestui studiu este calitatea ridicată a probelor biologice, care au inclus măsurători metabolomice repetate pe parcursul sarcinii şi copilăriei. Acest lucru a permis cercetătorilor să demonstreze că asocierea dietei cu riscul de ADHD a fost cea mai puternică la începutul şi mijlocul sarcinii.

”Atunci când am comparat aceste grupuri, am observat cele mai puternice asocieri în primul şi al doilea trimestru, sugerând că dezvoltarea creierului în această perioadă este deosebit de sensibilă la influenţele nutriţionale materne”, explică autorul principal, profesorul Morten Arendt Rasmussen de la Universitatea din Copenhaga.

Cercetătorii au identificat 43 de metaboliţi specifici în sângele matern care au fost legaţi de o dietă occidentală şi care ar putea ajuta la explicarea legăturii dintre dietă şi tulburările de neurodezvoltare.

”Am descoperit că 15 dintre aceşti 43 de metaboliţi erau legaţi în mod special de riscul crescut de ADHD. Mulţi dintre aceşti metaboliţi sunt derivaţi din aportul alimentar şi joacă roluri-cheie în reglarea inflamaţiei şi a stresului oxidativ - factori despre care se crede că sunt critici în neurodezvoltarea timpurie”, explică dr. Horner.

Sunt eficiente orientările dietetice actuale pentru femeile însărcinate?

Potrivit dr. Horner, acest studiu ridică întrebări importante dacă actualele recomandări prinvind regimul alimentar pentru femeile însărcinate sunt suficiente.

În Danemarca, recomandările alimentare pentru femeile însărcinate le reflectă în mare măsură pe cele pentru populaţia generală, punând accentul pe o dietă echilibrată bogată în legume, fructe, cereale integrale şi peşte, în loc de carne.

”Ştim că cerinţele nutriţionale cresc în timpul sarcinii, iar studiul nostru subliniază cât de importantă este compoziţia dietei pentru dezvoltarea fătului. În timp ce dieta nordică este adesea considerată sănătoasă, datele noastre arată că multe femei însărcinate urmează modele dietetice care ar putea fi optimizate pentru a sprijini mai bine dezvoltarea copilului lor. Acest studiu ridică întrebarea dacă recomandările existente cu privire la dieta alimentarăsunt respectate suficient în timpul sarcinii şi dacă acestea au impactul dorit asupra sănătăţii copilului”, spune dr. Horner.

El adaugă că studiul nu numai că demonstrează o asociere între dietă şi riscul de ADHD, dar oferă, de asemenea, informaţii cu privire la nutrienţi specifici şi grupuri de alimente care ar putea juca un rol vital în dezvoltarea creierului fătului.

”Analiza noastră nu doar confirmă o legătură puternică între dietă şi riscul de ADHD, dar identifică, de asemenea, nutrienţi şi alimente specifice care ar putea servi drept bază pentru îmbunătăţirea recomandărilor legate de dietă şi strategiilor preventive. Prin înţelegerea modului în care dieta maternă influenţează dezvoltarea fetală, putem identifica mai bine nutrienţii cheie şi ajustările dietetice necesare pentru a reduce riscul de tulburări de neurodezvoltare. Acest lucru deschide noi posibilităţi pentru rafinarea recomandărilor privind dieta alimentară şi promovarea unor rezultate mai sănătoase pentru generaţiile viitoare”, subliniază medicul.

Studiul a fost realizat de COPSAC şi Universitatea din Copenhaga, în colaborare cu Cohorta naţională daneză de naştere (DNBC) şi cohorta VDAART din Statele Unite ale Americii.

Cercetătorii au folosit o combinaţie de date privind dieta alimentară, analize de sânge, date genetice, şi diagnostice clinice din patru cohorte mari mamă-copil pentru a investiga dacă o dietă occidentală în timpul sarcinii se asociază cu un risc crescut de ADHD şi autism la copii.

Cele patru cohorte analizate au inclus:

• COPSAC2010 (Danemarca, 508 perechi mamă-copil) - Cohortă primară cu evaluări clinice detaliate ale neurodezvoltării la 10 ani şi cinci puncte de timp metabolomice atât la mamă, cât şi la copil, precum şi metabolomică probelor de sânge fetal uscat.
• Cohorta Naţională Daneză de Naşteri (DNBC, Danemarca, 59.725 perechi mamă-copil) - Studiu amplu bazat pe populaţie, utilizat pentru validarea modelelor alimentare bazate pe chestionarul de frecvenţă a alimentelor (FFQ) în raport cu diagnosticele ADHD din registrele naţionale.
• VDAART (Statele Unite, 656 perechi mamă-copil) - Utilizat pentru a valida modelele alimentare şi metaboliţii din sânge atât din timpul sarcinii, cât şi din copilărie în legătură cu ADHD.
• COPSAC2000 (Danemarca, 348 perechi mamă-copil) - Utilizat pentru analiza metabolomică a sânge uscat fetal pentru a identifica o semnătură metabolică a unui model alimentar occidental şi pentru a valida legătura acestuia cu simptomele ADHD.

Acesta a fost un studiu observaţional, ceea ce înseamnă că arată o asociere statistică puternică, dar nu dovedeşte în mod concludent că o dietă occidentală cauzează ADHD sau autism.

• Informaţiile privind dieta alimentară au fost colectate prin intermediul chestionarelor de autoevaluaree privind frecvenţa alimentelor (FFQ), care pot introduce erori de rememorare şi inexactităţi.
• Cu toate acestea, tiparele de dietaă alimentară au fost identificate utilizând metode bazate pe date (minimizând subiectivitatea/biasul), iar modelele de învăţare automată au fost utilizate pentru a identifica scorurile metaboliţilor ca biomarkeri obiectiv.
• Genetica joacă, de asemenea, un rol major. ADHD şi autismul au o componentă genetică ridicată (până la 80% eritabilitate). Eritabilitatea nu indică cât de „moştenit” este un caracter la un individ, ci doar cât de mult din variaţia acelui caracter într-o populaţie este datorată geneticii.
• Femeile cu o dietă mai bogat occidentală aveau adesea un Indice de Masă Corporală (IMC) mai mare, fumau în timpul sarcinii şi foloseau mai multe antibiotice, ceea ce poate afecta în mod independent dezvoltarea copilului. Studiul a fost ajustat pentru aceşti factori, dar nu a putut exclude complet alte influenţe ale stilului de viaţă.

Cercetarea a fost publicată luni, în revista Nature Metabolism.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Antrenoarea cu apariții seducătoare în online și-a pierdut locul de muncă: ”Am plâns mult în ultimele două săptămâni”