Transparency International: România se află pe locul 65 din 180 în topul percepției asupra corupției

România şi-a menţinut, în 2024, scorul privind Indicele de Percepţie a Corupţiei (Corruption Perception Index - CPI) publicat de Transparency International, de 46/100, situându-se pe locul 65 dintre cele 180 de ţări incluse în studiu, la acelaşi nivel cu Muntenegru, Kuweit şi Malta, sub media UE, conform unei analize realizate de Deloitte România.

Potrivit sursei citate, Indicele de Percepţie a Corupţiei (Corruption Perception Index - CPI) publicat de Transparency International arată că tabloul global mai degrabă s-a degradat în ultimii 12 ani, ţările care au reuşit să-şi îmbunătăţească indicatorii fiind mai puţine decât cele în care, dimpotrivă, situaţia a regresat.

În Uniunea Europeană (UE), scorul mediu CPI s-a înrăutăţit cu două puncte faţă de 2023, ajungând la 62/100, state precum Germania (scor CPI 75/100), Italia (54/100), Franţa (67/100), Spania (56/100), Slovacia (49/100) şi Ungaria (41/100) înregistrând tendinţe negative, iar altele, aşa cum este România (scor CPI 46/100), stagnând sub media UE.

Pe 10 februarie 2025, preşedintele SUA a întrerupt aplicarea Foreign Corrupt Practices Act (FCPA), argumentând în ordinul executiv că acesta ar fi ajuns să fie utilizat abuziv şi să dăuneze intereselor americane.

Citește și

Câți cetățeni non-UE locuiesc acum București. În câțiva ani, străinii vor reprezenta cam un sfert din populație

Anterior, Biroul Procurorului General publicase un memorandum în care se precizează, de asemenea, că Divizia Penală, prin unitatea sa FCPA, va acorda prioritate investigaţiilor legate de mită care facilitează operaţiunile criminale ale cartelurilor şi organizaţiilor criminale transnaţionale, mutându-şi atenţia de la investigaţiile şi cazurile care nu au o astfel de conexiune, inclusiv cele implicând entităţi corporative.

România se află pe locul 65 din cele 180 de țări incluse

Astfel, ca urmare a acestei noi abordări, care limitează atenţia acordată cazurilor care implicau entităţi corporative, procurorul general va revizui ghidurile şi politicile care guvernau investigaţiile şi măsurile de aplicare a FCPA.

Una dintre caracteristicile remarcabile ale FCPA este dimensiunea sa transnaţională. Actul se aplică tuturor entităţilor reglementate care promit, oferă sau plătesc orice bun de valoare unui funcţionar străin, cu intenţii corupte, în scop de afaceri, ori autorizează astfel de acţiuni.

FCPA se aplică chiar dacă infracţiunea a fost comisă în afara graniţelor SUA, având astfel impact inclusiv pe teritoriul european şi dincolo de acesta. FCPA nu este, însă, singurul act legislativ naţional cu aplicabilitate transnaţională. UK Bribery Act (Legea britanică anti-mită), adoptată în 2010, şi Legea franceză Sapin II (Legea privind transparenţa, lupta împotriva corupţiei şi modernizarea vieţii economice), adoptată în 2016, au o aplicabilitate similară.

De fapt, FCPA a deschis calea pentru reglementări şi legislaţii anti-mită şi anti-corupţie la nivel global, iar aceste legislaţii transnaţionale coexistă cu alte instrumente internaţionale, cum ar fi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei sau cu instrumente regionale precum Convenţia UE cu privire la lupta împotriva corupţiei ce implică oficiali ai comunităţilor europene sau ai statelor membre, dar şi cu acte legislative locale.

Analiza arată că, în 2024, România şi-a menţinut scorul CPI de 46/100, situându-se pe locul 65 din cele 180 de ţări incluse în studiu. Ţara noastră se află la acelaşi nivel cu Muntenegru, Kuweit şi Malta, sub media UE.

Recomandările Transparency International pentru România

Printre recomandările Transparency International Romania se numără creşterea gradului de conştientizare în rândul cetăţenilor cu privire la aplicarea Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public, în special în domenii precum achiziţiile publice, prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului, protecţia mediului şi sănătatea publică, precum şi actualizarea legislaţiei privind integritatea publică, prin eliminarea lacunelor şi inconsecvenţelor existente şi angajamentul guvernamental faţă de un program anticorupţie, care să aibă ca obiectiv un scor CPI de cel puţin 50 de puncte până în 2027 pentru România.

Totuşi, implicarea entităţilor private este şi ea esenţială pentru consolidarea eforturilor guvernamentale în sfera anticorupţiei, în condiţiile în care fenomenele asociate nu ţin doar de sectorul public, ci se regăsesc şi în mediul privat.

O companie care îşi propune îmbunătăţirea propriului efort anti-mită şi anticorupţie trebuie să ia în calcul că prevenţia este adesea mai eficientă şi mai puţin costisitoare decât expunerea la corupţie, care poate genera daune ireparabile la nivelul reputaţiei şi de natură financiară. Astfel, primul pas în scopul prevenţiei este identificarea riscurilor inerente (as-is), prin analizarea unor factori precum industria în care activează, dimensiunea organizaţiei, gradul de conştientizare a riscurilor, existenţa unor politici şi proceduri relevante şi existenţa unui canal intern de raportare.

După identificarea riscurilor, organizaţiile trebuie să aibă în vedere următoarele elemente-cheie de conformitate: politica "tone at the top", care presupune ca echipa de management să adopte o abordare de toleranţă zero faţă de orice comportament sau demers considerat corupt în cadrul organizaţiei; un cadru procedural robust, prin dezvoltarea şi implementarea unor proceduri interne clare, adaptate activităţii companiei şi care să includă mecanisme de raportare; instruire şi conştientizare - angajaţii trebuie să fie informaţi şi să deţină cunoştinţele necesare pentru a sesiza comportamente corupte, riscuri sau indicatori de suspiciune şi pentru a lua măsurile de remediere adecvate.

Autorii analizei concluzionează că deşi aplicarea FCPA a fost întreruptă în SUA, provocarea statelor lumii de a susţine aplicarea legislaţiilor anti-mită şi anticorupţie (ABAC - Anti-Bribery Anti-Corruption) la nivel local persistă. Mai mult, companiile şi instituţiile care îşi doresc o dezvoltare durabilă trebuie să rămână vigilente şi să îşi intensifice eforturile de prevenţie. Pentru că, deşi eradicarea completă a corupţiei este un obiectiv dificil de realizat, prin eforturi combinate ale entităţilor publice şi private, aceasta poate fi redusă semnificativ, permiţând statelor, economiilor şi societăţilor să funcţioneze echitabil şi să creeze prosperitate şi siguranţă.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO A spus ”DA!” S-a retras din fotbal acum șapte ani și se căsătorește cu o superbă blondină