Stramosii omului apartineau unei singure specii, indica un craniu vechi de 1,8 milioane de ani
Descoperirea unui craniu vechi de 1,8 milioane de ani pare sa indice faptul ca indepartatii stramosi ai omului apartineau unei singure specii, afirma autorii unui studiu publicat joi, informeaza AFP.
Spre deosebire de alte fosile cunoscute din categoria "Homo", acest craniu, bine conservat, descoperit la Dmanisi, in Georgia, contine o mica cutie craniana, o fata lunga si dinti mari, precizeaza cercetatorii, mentionand faptul ca este vorba de cel mai vechi stramos al omului descoperit in afara continentului african.
Diversele linii genetice la care se refera paleobiologia, precum Homo habilis, Homo rudolfensis si Homo erectus, nu difereau de fapt, potrivit autorilor acestui studiu, decat prin aspectul lor fizic.
Falca apartinand craniului din Dmanisi a fost gasita cu cinci ani inainte de restul craniului, cel mai mare descoperit vreodata in situl Dmanisi, fapt care i-a facut pe cercetatori sa afirme ca este vorba de craniul unui exemplar de sex masculin.
In acelasi sit, oamenii de stiinta au descoperit alte patru cranii de hominizi, ca si diverse fosile de animale si plante fosilizate, dar si cateva instrumente din piatra.
Fapt fara precedent, aceste vestigii se gasesc in acelasi loc si dateaza din aceeasi perioada, ceea ce a permis compararea trasaturilor fizice ale mai multor stramosi ai omului modern care a coexistat.
"Starea lor de conservare este exceptionala, fapt care face ca numeroase aspecte necunoscute ale scheletelor de hominizi pot fi studiate in premiera pentru mai multi indivizi", a explicat intr-o conferinta de presa David Lordkipanidze, directorul Muzeului National din Tbilisi.
"Daca fosila cutiei craniene si aceea a fetei din acel craniu ar fi fost gasite separat si in locuri diferite in Africa, ele ar fi putut fi atribuite unor specii diferite, pentru ca acel craniu este singurul descoperit pana in prezent care reuneste astfel de caracteristici", a subliniat Christoph Zollikofer de la Institutul de Antropologie din Zürich, coautor al acestui studiu, publicat in revista americana Science.
In afara de marimea mica a creierului - aproximativ o treime din cel al omului modern -, craniul descoperit avea o fata mare, protuberanta, un maxilar puternic cu dinti lungi si arcade pronuntate.
Fosilele din Dmanisi si diversele lor caracteristici morfologice au fost comparate intre ele si cu cele ale altor fosile de hominizi gasite in Africa, datand din urma cu 2,4 milioane de ani, si cu altele descoperite in Asia si in Europa, cu vechimi cuprinse intre 1,2 milioane de ani si 1,8 milioane de ani, au precizat paleontologii.
"Variatiile morfologice dintre specimenele de la Dmanisi nu le depasesc pe cele detectate la populatiile moderne din specia noastra sau in randul cimpanzeilor", a subliniat profesorul Zollikofer.
"Intrucat am constatat ca exista un tip si o gama de variatii asemanatoare in cazul fosilelor de hominizi africani, ar fi rezonabil sa credem ca a existat doar o singura specie in acele perioade in Africa", a continuat el. "si, pentru ca hominizii din Dmanisi seamana mult cu cei din Africa si mai ales cu primii care s-au desprins din australopitec - celebra Lucy -, putem sa spunem ca apartin cu totii unei singure specii", a adaugat acelasi profesor.
Aceste concluzii contrazic alte studii recente, precum acela publicat in august 2012 in revista britanica Nature.
Analizele efectuate pe pe o mandibula completa si pe o a doua mandibula incompleta descoperite intre 2007 si 2009 in Kenya i-au facut pe specialisti sa traga concluzia ca acele fosile au confirmat faptul ca doua specii distincte de Homo erectus (Homo habilis si Homo rudolfensis) au coexistat in Africa in urma cu aproape doua milioane de ani.
Paleobiologul Bernard Wood, profesor la Universitatea George Washington, s-a declarat "foarte sceptic", joi, in legatura cu concluziile formulate dupa analiza craniilor de la Dmanisi.
El spune ca metoda retinuta de autorii studiului nu a luat in calcul alte diferente importante intre specimene, precum cele de la nivelul mandibulelor.
Dupa parerea sa, acest craniu fara precedent, prin caracteristicile sale, "ar putea fi de fapt cel al unei noi specii de hominizi".
Etichete: craniu, descoperire, omenire,
