Oamenii de știință au anunțat o descoperire uriașă, făcută însă din greșeală

cercetatori
iStock

O echipă de cercetători de la University of Massachusetts Amherst au reuşit să obţină accidental, în laborator, primul lichid permanent magnetizat din lume.

 

Picăturile din acest lichid se mișcă la unison şi pot să se asocieze în diferite forme, în timp ce este manipulat din exterior prin intermediul unui magnet, conform unui nou studiu publicat în ultimul număr al revistei Science, transmite miercuri Live Science.

De obicei ne imaginăm magneţii ca fiind în starea de agregare solidă, a susţinut Thomas Russell, profesor de ştiinţa polimerilor şi inginerie la University of Massachusetts Amherst. Dar acum ştim că "putem obţine magneţi în stare lichidă, care pot lua diferite forme - şi putem decide formele pe care aceştia să le ia", a adăugat el, precizând că picăturile din acest lichid magnetic pot forma sfere, cilindri sau forma discului plat al aluatului de clătite. "Putem să le facem să arate ca un arici de mare dacă dorim", a completat el.

Citește și
fosila de dinozaur
Craniu de dinozaur, vechi de 65 de milioane de ani, găsit de un student. Locul este ”secret”

Russell şi echipa sa au obţinut acest magnet lichid din întâmplare, în timp ce experimentau cu o imprimantă 3D. Ei au încercat să printeze lichide în scopul obţinerii unor noi materiale solide dar care să aibă proprietăţile fluidelor, pentru diferite aplicaţii în domeniul energiei.

Într-una din zile, studentul postdoctoral şi coordonatorul acestui studiu, Xubo Liu, a observat că picături din materialul rezultat din imprimanta 3D, ce era alcătuit din particule magnetizate de oxid de fier, se învărteau la unison pe un suport magnetic. Ulterior echipa sa a observat că întregul construct, nu doar acele particule, devenise magnetic.

Folosind o imprimantă 3D special adaptată pentru lichide, echipa a reuşit să genereze picături de ordinul milimetrilor din apă, ulei şi oxizi de fier. Aceste picături îşi menţin forma pentru că o parte din particulele de oxid de fier din compoziţie formează legături cu surfactanţii (denumiţi şi tenside - substanţe care reduc tensiunea de suprafaţă a lichidului). Surfactanţii formează o peliculă în jurul apei, iar unele particule de oxid de fier intră în compoziţia acestei pelicule, în timp ce restul rămân în interior, după cum explică Russell.

Apoi, echipa a plasat aceste picături în apropierea unei bobine magnetice pentru a le magnetiza. După îndepărtarea bobinei magnetice, picăturile au demonstrat un comportament nemaivăzut până acum la substanţele lichide - şi-au păstrat proprietăţile magnetice. Lichidele magnetice erau cunoscute de fizicieni. Ele poartă denumirea de ferofluide şi sunt fluide constituite din particule coloidale feromagnetice, ferimagnetice sau paramagnetice, suspendate într-un lichid purtător. Caracteristic pentru ferofluide este însă faptul că acestea rămân magnetizate doar în prezenţa unui câmp magnetic.

Atunci când picăturile au fost apropiate de câmpul magnetic, particulele de oxid de fier s-au aliniat la unison, indicând aceeaşi direcţie. Odată ce a fost oprit câmpul magnetic, particulele de oxid de fier s-au alipit de surfactantul din peliculă în formaţie strânsă, fără a se mai putea mişca şi astfel şi-au păstrat alinierea. Particulele de oxid de fier care au rămas să plutească în interiorul lichidului au preluat, de asemenea, această aliniere.

Oamenii de ştiinţă încă nu înţeleg mecanismul prin care aceste particule se menţin în stare magnetizată. Odată ce vor avea această explicaţie, aplicaţiile acestei descoperiri pot fi multiple, atât în domeniul energeticii cât şi al roboticii şi al programelor spaţiale.

 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO ȘI VIDEO Avem imagini! Cum a fost sabotat Nicolae Stanciu înainte să rateze penalty-ul din prelungirile meciului cu Milan
FOTO ȘI VIDEO Avem imagini! Cum a fost sabotat Nicolae Stanciu înainte să rateze penalty-ul din prelungirile meciului cu Milan
Citește și...
Cercetătorul care a descoperit Titanicul, pe urmele rezolvării misterului Ameliei Earhart
Cercetătorul care a descoperit Titanicul, pe urmele rezolvării misterului Ameliei Earhart

Robert Ballard, un cunoscut explorator care a descoperit epava Titanicului, e pe cale să înceapă o expediție pentru a rezolva misterul Ameliei Earhart, prima femeie pilot care a traversat oceanul Atlantic.

Craniu de dinozaur, vechi de 65 de milioane de ani, găsit de un student. Locul este ”secret”
Craniu de dinozaur, vechi de 65 de milioane de ani, găsit de un student. Locul este ”secret”

Un student al Universității din California a descoperit într-o zonă a Dakotei de Nord o parte a unui craniu vechi de 65 de milioane de ani ce-i aparține unui Triceratops.

Statuia uriaşă a unui războinic dac, găsită în Roma. De ce a fost îngropată sub pământ
Statuia uriaşă a unui războinic dac, găsită în Roma. De ce a fost îngropată sub pământ

Descoperire extraordinară făcută de arheologii italieni acum câteva zile, în centrul Romei.

Descoperire despre creierele diplomaților americani în urma unor atacuri bizare în Cuba
Descoperire despre creierele diplomaților americani în urma unor atacuri bizare în Cuba

Creierele a 44 de diplomaţi americani, victime ale unor atacuri misterioase în Cuba, prezintă diferenţe faţă de cele ale unui grup de control.

Recomandări
ANM prelungește avertizările: Val de frig și ninsori în România. Temperaturile scad până la -18 grade
ANM prelungește avertizările: Val de frig și ninsori în România. Temperaturile scad până la -18 grade

Vremea va deveni deosebit de rece în toată ţara în acest sfârşit de săptămână, iar în nordul Moldovei sunt estimate temperaturi de minus 10 grade pe parcursul zilei de sâmbătă.

Cum ar putea arăta Bucureștiul în 2035. Albia betonată a Dâmboviței va „înverzi”, Splaiul Unirii - eliberat de trafic
Cum ar putea arăta Bucureștiul în 2035. Albia betonată a Dâmboviței va „înverzi”, Splaiul Unirii - eliberat de trafic

Albia betonată a râului Dâmbovița, care “despică” Bucureștiul în două, se va transforma dintr-o “barieră” între sectoare într-un adevărat coridor verde-albastru, capabil să răcorească orașul, să aducă biodiversitate și să conecteze cartierele capitalei.

Rusia a lovit a doua oară Ucraina cu racheta Oreşnik, care prinde o viteză de 13.000 km/h. „O ameninţare gravă pentru Europa”
Rusia a lovit a doua oară Ucraina cu racheta Oreşnik, care prinde o viteză de 13.000 km/h. „O ameninţare gravă pentru Europa”

Joi noaptea, Rusia a lansat unul dintre cele mai puternice atacuri aeriene asupra orașelor ucrainene, din ultimele luni. Cel puțin 4 persoane au murit și alte 19 au fost rănite în Kiev.