Oamenii de ştiinţă anunţă detectarea în premieră a unor emisii radio de la o exoplanetă

62156870
Shutterstock

Oamenii de știință au anunţat că au detectat în premieră absolută emisii radio provenind de la o planetă aflată pe orbita unei alte stele decât Soarele, transmite vineri Space.com.

Membrii echipei de cercetare studiau trei stele diferite despre care se ştie că au pe orbită exoplanete, prin intermediul unui radiotelescop din Olanda.

Cercetătorii au comparat datele înregistrate cu cele obţinute din observaţii asupra planetei Jupiter, ţinând însă cont de faptul că aceste date provin de la un sistem stelar aflat la zeci de ani lumină distanţă.

Una dintre cele trei stele vizate a ieşit în evidenţă: Tau Boötes, pe orbita căreia se află cel puţin o exoplanetă. Dacă aceste date vor fi confirmate, ar putea deschide calea spre o mai bună înţelegere a câmpurilor magnetice ale exoplanetelor în particular şi în general o mai bună înţelegere a planetelor aflate pe orbita altor stele decât Soarele.

"Prezentăm unul dintre primele indicii de detectare a unei planete în spectrul radio", a declarat Jake Turner, astronom la Universitatea Cornell şi coordonator al noului studiu. "Noi considerăm că este vorba de o emisie produsă chiar de planetă. Pornind de la puterea şi polarizarea semnalului radio şi de la câmpul magnetic al planetei a, ajuns la concluzia că datele sunt compatibile cu predicţiile teoretice".

Citește și
Metoda descoperită de cercetători pentru a chema o pisică. De ce simplul „pis pis” nu funcționează mereu
Metoda descoperită de cercetători pentru a chema o pisică. De ce simplul „pis pis” nu funcționează mereu

Însă Turner şi colegii săi nu sunt complet siguri că semnalul pe care l-au detectat provine într-adevăr de la planeta botezată Tau Boötes b şi pentru verificarea acestor date au solicitat desfăşurarea de observaţii suplimentare asupra acestui sistem stelar aflat la 51 de ani lumină de Soare, în constelaţia Boötes.

Noul studiu a pornit de fapt de la Jupiter. Oamenii de ştiinţă au studiat în prealabil emisiile radio ale gigantului sistemului planetar şi au acordat măsurătorile pentru a reflecta distanţa de la această planetă şi Soare şi distanţa de la Jupiter la Pământ, în vederea folosirii acestor date în interpretarea observaţiilor cu privire la exoplanete, potrivit Agerpres.

Cercetătorii au consultat observaţii făcute în 2016 şi 2017 de către radiotelescopul olandez Low Frequency Array (LOFAR). Pe lângă potenţialul semnal radio detectat ca provenind de la Tau Boötes b, cercetătorii au raportat şi posibila identificare a unui semnal provenit de la steaua Upsilon Andromedae sau de la o planetă de pe orbita acesteia - însă acest semnal era chiar şi mai slab decât cel detectat în cazul exoplanetei Tau Boötes b.

Oamenii de ştiinţă sunt interesaţi de detectarea emisiilor radio de sursă planetară pentru că acest tip de informaţii îi ajută să înţeleagă caracteristicile câmpurilor magnetice ale planetelor vizate. La rândul lor, datele despre aceste câmpuri magnetice pot arăta dacă o planetă are o atmosferă (protejată de câmpul magnetic) şi pot oferi şi alte informaţii cu privire la structura şi istoria unei astfel de exoplanete.

"Am aflat de la Jupiter cum trebuie să arate aceste emisii radio. Am început să le căutăm şi în sistemele stelare îndepărtate şi iată că le-am găsit", a mai susţinut Turner.

Acest studiu va fi prezentat pe larg între paginile publicaţiei Astronomy & Astrophysics şi este deja accesibil online.

Articol recomandat de sport.ro
Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren
Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren
Citește și...
Metoda descoperită de cercetători pentru a chema o pisică. De ce simplul „pis pis” nu funcționează mereu
Metoda descoperită de cercetători pentru a chema o pisică. De ce simplul „pis pis” nu funcționează mereu

Un studiu realizat în două cafenele cu pisici din Bordeaux și Toulouse arată că modul în care oamenii încearcă să atragă atenția felinelor nu este întotdeauna eficient.

Cornee artificială din solzi de pește. O alternativă accesibilă și inovatoare la transplantul clasic, creată de cercetători
Cornee artificială din solzi de pește. O alternativă accesibilă și inovatoare la transplantul clasic, creată de cercetători

Oamenii de ştiinţă explorează noi soluţii pentru tratamentul afecţiunilor grave ale ochiului, în special atunci când transplantul de ţesut de la donatori este dificil de realizat.

Descoperire de excepție în România. Rămăşiţele unui dinozaur, despre care oamenii de ştiinţă nu ştiau, în Țara Hațegului
Descoperire de excepție în România. Rămăşiţele unui dinozaur, despre care oamenii de ştiinţă nu ştiau, în Țara Hațegului

Descoperire istorică de excepție în România. Rămăşiţele unui dinozaur, despre care oamenii de ştiinţă nu ştiau până acum, au fost găsite în Ţara Haţegului.

Recomandări
Parlamentul a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare în România. AUR și POT au votat împotrivă
Parlamentul a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare în România. AUR și POT au votat împotrivă

Parlamentul a aprobat miercuri cererea SUA de a trimite forțe militare în România. Președintele Nicușor Dan a anunțat că membrii CSAT au aprobat deja această solicitare.

Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu
Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu

După ce CSAT a aprobat cererea SUA de a trimite forțe militare în România, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a explicat de ce riscul unui atac iranian asupra bazei de la Kogălniceanu este unul ”extrem de scăzut”.

Ce stocuri strategice de carburanți, alimente și echipamente are România și cât valorează. Cele 2.000 de locații sunt secrete
Ce stocuri strategice de carburanți, alimente și echipamente are România și cât valorează. Cele 2.000 de locații sunt secrete

România își mărește bugetul pentru situații de criză. Potrivit unui proiect de lege, scris la Ministerul Finanțelor, Administrația Națională a Rezervelor de Stat ar putea primi anul acesta 656 de milioane de lei, cu 25% mai mult, decât anul trecut.