O unealta din silex, slefuita in urma cu 1,4 milioane de ani, descoperita in Spania
Arheologii care efectueaza sapaturi in situl preistoric Atapuerca din nordul Spaniei au anuntat miercuri ca au descoperit o unealta din silex datand din urma cu 1,4 milioane de ani
Aceasta unealta este considerata cel mai vechi vestigiu al unei prezente umane descoperit in acel sit.
Acea lama de silex, masurand doar trei centimetri in lungime, a fost descoperita in "Grotta Elefantului", la aproximativ doi metri sub nivelul la care a fost gasit, in 2007, un maxilar uman datand din urma cu 1,2 milioane de ani, declarat pe atunci ca fiind "cel mai vechi vestigiu uman european".
Fragmentul descoperit in acest an, un silex "de o mare valoare" care era ingropat sub trei tone de sedimente, a facut parte dintr-un cutit slefuit in urma cu 1,4 milioane de ani, a explicat unul dintre cei trei coordonatori ai sapaturilor arheologice, Eduald Carbonell.
"Credem ca prin aceasta descoperire ne apropiem de limita admisa ca fiind aceea a primelor asezari umane din Europa Occidentala, care dateaza din urma cu 1,5 milioane de ani", au precizat arheologii intr-un comunicat.
De o bogatie exceptionala, situl Sierra d'Atapuerca, clasat din anul 2000 in patrimoniul mondial UNESCO, aflat in apropiere de orasul Burgos, contine obiecte arheologice vechi de pana la 1,5 milioane de ani, insa nici unelte, nici ramasite umane, atat de vechi nu au fost descoperite pana acum.
In schimb, unelte din piatra descoperite in cadrul aceleiasi campanii, "datand din urma cu circa 1 milion de ani, confirma continuitatea populatiilor umane in Europa, de la originile sale, in urma cu 1,5 milioane de ani, pana la aparitia lui Homo Antecessor, in urma cu 850.000 de ani", se afirma in comunicatul emis de arheologii spanioli.
Aceste descoperiri, potrivit cercetatorilor, "contrazic ipotezele avansate de anumiti experti, care spun ca prima populare a Europei a avut la baza o succesiune de mici valuri migratoare umane, fara continuitate in timp, condamnate la disparitie, din cauza incapacitatii lor de a se adapta la noile spatii".
"Desi este vorba de unele foarte arhaice, acestea reflecta deja activitati complexe, precum recuperarea animalelor cazute in grote", care functionau pe atunci ca un fel de capcane, se afirma in acelasi comunicat.
Din aceeasi epoca, sapaturile au permis descoperirea ramasitelor a aceluia care era pe atunci "regele pesterilor din Atapuerca acum 1 milion de ani, Ursus dolinensis", "un urs de talie mare, stramos direct al viitorilor ursi ai cavernelor si foarte apropiat de stramosul comun al actualului urs brun".
Diverse ramasite din acea epoca au fost gasite in acest sit arheologic, precum cele ale unor animale preistorice - rinoceri, cervide uriase, cerbi, bizoni si magari de padure.
La finalul acestei campanii arheologice pe 2013, arheologii au prezentat si o piesa foarte rara: un omoplat, fosilizat, identificat ca apartinand unui copil cu varsta cuprinsa in intervalul 4-10 ani, datand din urma cu 800.000 de ani. Descoperit in 2005, aceasta fosila era captiva intr-un bloc de argila calcificata si a fost nevoie de sapte ani de munca din partea arheologilor pentru ca acestia sa reuseasca sa il extraga din acel bloc.
Fragmentul osos, dupa ce va fi analizat, ar putea fi expus la Muzeul evolutiei umane din Burgos, unde sunt expuse cele mai importante descoperiri facute in situl Atapuerca.
.webp)
