NASA: Marte ar fi putut sustine forme de viata. Catastrofa care a distrus planeta Rosie
Atmosfera planetei Marte era in trecut densa, calda si umeda si continea mai mult oxigen decat cea a Terrei, afirma savantii NASA.
Datele recoltate de roverul martian Curiosity sugereaza faptul ca atmosfera acestei planete era in trecut mai densa, mai calda si mai umeda decat este in prezent, afirma cercetatorii de la NASA, insa o "coliziune catastrofala" cu un corp ceresc de marimea lui Pluto ar fi generat rarefierea atmosferei martiene, informeaza dailymail.co.uk, citat de Mediafax.
Acea coliziune, care s-ar fi produs in urma cu cateva miliarde de ani, ar fi generat o modificare importanta a concentratiilor de gaze din atmosfera martiana, care s-ar fi rarefiat si ar fi dus la disparitia tuturor vietuitoarelor care traiau pe Marte.
Masuratorile efectuate de roverul Curiosity au evidentiat faptul ca atmosfera martiana este alcatuita aproape in totalitate din dioxid de carbon si mici cantitati de alte gaze.
Cercetatorii de la NASA considera ca o anumita schimbare aparuta in concentratia a doua tipuri diferite de argon din atmosfera martiana ar reprezenta dovada faptului ca cea mai mare parte a atmosferei acestei planete "s-a pierdut de-a lungul timpului".
"Pe masura ce Marte evolua pentru a deveni o planeta, iar oceanul ei de magma se solidifica, s-au produs emisii catastrofale de gaze, iar multi vapori au fost eliberati in atmosfera, in urma impactului cu comete si alte corpuri ceresti de dimensiuni mici.
Vanturile solare si posibilul impact cu un corp ceresc de marimea lui Pluto ar fi dus la disparitia celei mai mari parti din acea atmosfera initiala, iar de atunci atmosfera martiana s-a dezvoltat ca un rezultat al emisiilor vulcanice si pierderile gazoase in spatiu", a declarat Chris Webster, cercetator la NASA.
Savantii de la NASA au inceput sa analizeze atmosfera martiana dupa ce unul dintre telescoapele de pe Terra a detectat prezenta unor cantitati surprinzatoare si misterioase de metan in trei regiuni de pe Marte.
Prezenta metanului ar putea sugera faptul ca anumite forme de viata ar putea exista in continuare pe aceasta planeta.
Cu toate acestea, roverul Curiosity nu a detectat nicio urma de metan in regiunea in care a coborat pe Marte, pe 6 august 2012, dezamagindu-i pe adeptii teoriilor potrivit carora pe Marte exista viata microbiana.
Pe Pamant, metanul este in principal un produs derivat de metabolism - provenind din digestia animalelor si din descompunerea plantelor -, insa acest gaz poate fi produs si de anumite procese non-biologice.
Curiosity nu a descoperit metan in zona in care a coborat pe Marte anul trecut si, de atunci, roverul a recoltat mai multe probe de "aer martian" pentru analize.
Cercetatorii de la NASA intentioneaza sa analizeze in continuare atmosfera martiana pe masura ce roverul Curiosity se intreapta spre Muntele Sharp.
In toamna, NASA va lansa o sonda spatiala care va pluti pe orbita martiana cu scopul de a descifra acest "mister" al metanului de pe Marte.
Denumita Maven, aceasta sonda spatiala va analiza in amanunt atmosfera planetei Marte. Oamenii de stiinta doresc sa afle daca metanul exista intr-adevar pe Marte si, in caz afirmativ, sa determine concentratia acestui gaz in atmosfera martiana si sa afle daca aceasta fluctueaza in functie de an si de zona.
Spre deosebire de Marte, atmosfera Terrei este dominata de azot si oxigen.
Sondele Viking lansate de NASA in anii '70 au descoperit ca azotul ocupa locul al doilea in topul celor mai abundente gaze de pe Marte, iar masuratorile efectuate de Curiosity au dezvaluit ca aerul martian contine si o cantitate aproape la fel de mare de argon, un element din categoria gazelor rare.
