Metoda care ar face celulele să ardă mai multe calorii în procesul de slăbire. Ce arată un studiu

62335582
Shutterstock

O echipă de cercetători a dezvoltat compuşi experimentali care determină celulele să ardă mai multe calorii prin ajustarea fină a modului în care mitocondriile produc energie.

Versiuni mai vechi ale acestor substanţe au fost folosite în trecut pentru slăbit, dar au fost interzise ulterior deoarece erau toxice.

Noua abordare reglează cu precizie efectul, permiţând celulelor să consume combustibil suplimentar în siguranţă. Dacă va avea succes, aceasta ar putea deschide calea către noi tratamente pentru obezitate, cu beneficii suplimentare pentru sănătate.

Milioane de oameni sunt afectați de obezitate

Obezitatea afectează oameni din întreaga lume şi creşte riscul unor afecţiuni grave precum diabetul şi cancerul. Multe medicamente actuale pentru scăderea în greutate necesită injecţii şi pot provoca efecte secundare nedorite. O metodă mai sigură de a creşte arderea caloriilor ar putea avea, prin urmare, beneficii majore pentru sănătatea publică.

Studiul a fost condus de profesorul asociat Tristan Rawling de la University of Technology Sydney (UTS) şi a fost publicat recent în Chemical Science, revista de referinţă a Royal Society of Chemistry din Marea Britanie.

Echipa de cercetare, care a inclus oameni de ştiinţă de la UTS şi Memorial University of Newfoundland din Canada, s-a concentrat asupra unor compuşi cunoscuţi sub numele de „decuplori mitocondriali”. Aceste molecule determină celulele să folosească combustibilul mai puţin eficient, eliberând o parte din energie sub formă de căldură, în loc să o transforme în energie utilizabilă.

„Mitocondriile sunt adesea numite centralele energetice ale celulei. Ele transformă alimentele pe care le consumaţi în energie chimică, numită ATP sau adenozin-trifosfat. Decuplorii mitocondriali perturbă acest proces, determinând celulele să consume mai multe grăsimi pentru a-şi satisface nevoile energetice”, a explicat prof. Tristan Rawling.

Substanţele care interferează cu producerea energiei mitocondriale au fost identificate pentru prima dată acum aproximativ un secol. Totuşi, primele versiuni erau extrem de periculoase şi provocau supraîncălzirea severă a organismului, care putea fi fatală.

„În timpul Primului Război Mondial, muncitorii din fabricile de muniţii din Franţa slăbeau, aveau temperaturi corporale ridicate, iar unii mureau. Oamenii de ştiinţă au descoperit că acest lucru era cauzat de o substanţă chimică folosită în fabrică, numită 2,4-dinitrofenol sau DNP”, a afirmat prof. Rawling.

Astfel, DNP perturbă producerea energiei mitocondriale şi creşte metabolismul. Substanţa a fost comercializată pentru scurt timp, în anii 1930, ca unul dintre primele medicamente pentru slăbit. Era remarcabil de eficient, dar a fost în cele din urmă interzis din cauza efectelor sale toxice severe - doza necesară pentru slăbire şi doza letală erau periculos de apropiate, potrivit specialiştilor.

Cum s-a desfășurat studiul

În noul studiu, cercetătorii au urmărit să depăşească aceste riscuri prin crearea unor versiuni mai sigure, cunoscute sub numele de „decuplori mitocondriali blânzi”. Ei au modificat cu atenţie structura chimică a moleculelor experimentale, ceea ce le-a permis să controleze intensitatea cu care compuşii cresc consumul de energie în interiorul celulelor.

Unele dintre aceste medicamente experimentale au reuşit să crească activitatea mitocondrială fără a deteriora celulele sau a interfera cu producerea de ATP. Altele s-au comportat mai asemănător compuşilor toxici mai vechi, producând niveluri periculoase de decuplare.

Comparând aceste rezultate, cercetătorii au putut identifica de ce moleculele mai sigure acţionează diferit. Decuplorii mitocondriali blânzi încetinesc procesul până la un nivel pe care celulele îl pot tolera, reducând riscul efectelor secundare nocive.

De asemenea, decuplorii mitocondriali blânzi par să reducă stresul oxidativ din interiorul celulelor. Această reducere ar putea susţine un metabolism mai sănătos, ar putea încetini anumite procese asociate îmbătrânirii şi ar putea ajuta la protejarea împotriva afecţiunilor neurodegenerative, precum demenţa, susţin autorii studiului.

Deşi cercetarea se află încă într-un stadiu incipient, rezultatele oferă o bază solidă pentru dezvoltarea unei noi generaţii de medicamente. Aceste tratamente viitoare ar putea valorifica avantajele decuplării mitocondriale blânde, evitând în acelaşi timp pericolele care au afectat abordările anterioare.

Articol recomandat de sport.ro
Scandal uriaș în Italia! Jucătorii lui Chivu, vizați într-o anchetă explozivă
Scandal uriaș în Italia! Jucătorii lui Chivu, vizați într-o anchetă explozivă
Citește și...
Apa potabilă poate crește riscul de hipertensiune arterială. Concluziile unui nou studiu

Când oamenii se gândesc la cauzele tensiunii arteriale ridicate, de obicei se gândesc la factori de stil de viață, cum ar fi consumul de alimente sărate, lipsa exercițiilor fizice sau fumatul.

Studiu: Un hormon ar putea revoluționa tratamentele pentru obezitate. Acesta accelerează arderea energiei în organism

Un hormon numit FGF21 poate combate obezitatea la şoareci prin activarea unui circuit cerebral recent identificat, legat de metabolism. 

Astronauţii misiunii Artemis 2 au dezvăluit detalii neștiute despre cele 10 zile petrecute în spațiu

Astronauţii misiunii Artemis 2 au descris, într-o conferinţă de presă organizată joi, impactul emoţional pe care l-au resimţit observând Pământul din spaţiul îndepărtat.

Recomandări
Ilie Bolojan, la Știrile ProTV: Baronii locali ai PSD au avut o nemulțumire. Măsurile de disciplină au deranjat

Premierul României, Ilie Bolojan, s-a aflat față în față cu Andreea Esca, în studioul Știrilor ProTV. Prim-ministrul a explicat că PSD a declanșat criza politică pentru că reformele luate de Guvern au tăiat accesul ”baronilor locali” la banii publici.

„Ne împușcăm singuri”. În plină criză mondială, România este în mijlocul propriei crize politice. Costurile retragerii PSD

„Noi ne împușcăm singuri". O spune președintele Consiliului Fiscal, cu privire la consecințele actualei crizei politice în economie. 

Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice au revenit în România. Cât costă să le vezi la Muzeul Național de Istorie

Coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice din aur, furate în Țările de Jos, s-au întors acasă. Piesele de tezaur au fost transportate în condiții de securitate sporite până la Muzeul Național de Istorie, unde publicul le va putea admira de mâine până pe 3 mai.